Semne bune an..." />

Economia globală gâfâie și mai greu în anul 2016

Semne bune anul… n-are. Contrar tradiției Plugușorului la români, nu putem transmite un gând de prosperitate garantată pentru că economia lumii intră din nou în recesiune. Nu trebuie să căutăm aici efectul în cauză fiindcă nu se cunoaște adevăratul raport. A fost mai întâi primăvara arabă sau, prima dată, s-a prăbușit prețul țițeiului? A ajuns cuțitul la osul economiei globale din cauza soldaților verzi din Crimeea și din Donbass? Sau tragedia Ucrainei a venit din cauza haosului economic? Uniunea Europeană nu mai știe cum să-și salveze moneda din cauza imigranților sirieni sau pentru că și-a externalizat economia majoră în Asia? A hotărât Areopagul Triunghiului o nouă dezordine mondială, prin spulberarea Uniunii Europene, sau omenirea și-a epuizat competențele morale și economice? Până vom reuși să răspundem la asemenea întrebări, să vedem ce se întâmplă cu economia mondială pe meridiane mari.

Grexit sau buturuga mică răstoarnă uniunea mare

Grecia a fost pe punctul de a ieși din zona euro, după ce a intrat în incapacitate de plată din cauza unui împrumut datorat Fondului Monetar Internațional (FMI). Un referendum cu privire la cel de al treilea program internațional de asistență a fost organizat la finele lunii iunie 2015, după ce guvernul Syriza a pus capăt discuțiilor cu creditorii. A urmat o gravă criză politică, ce a dus la demisia lui Yanis Varoufakis, ministrul de Finanțe, și la introducerea de restricții asupra mișcărilor de capital. La începutul lunii iulie, guvernul grec a ordonat închiderea băncilor timp de mai multe săptămâni și limitarea sumelor ce pot fi retrase de la ATM-uri la 60 de euro pe zi. După câteva săptămâni, Grecia a ajuns la un acord cu creditorii internaționali pentru un nou program de asistență, cel de-al treilea program de asistență financiară acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro. Pentru a se proteja de o posibilă extindere a crizei din Grecia asupra sistemelor lor bancare, oficialii din Albania, Bulgaria, Macedonia, România și Serbia au decis să pună în carantină diviziile locale ale băncilor grecești, astfel încât, în cazul în care băncile mamă intră în colaps, subsidiarele lor să poată supraviețui. Băncile grecești sunt jucători importanți în sistemele financiare ale statelor vecine Greciei.
În Bulgaria, subsidiarele National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank și Eurobank Ergasias controlează aproximativ 22% din activele bancare, un procentaj similar cu cel înregistrat în Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. De asemenea, băncile grecești sunt active pe piețele din România, Albania și Serbia.

Sigur, dacă ne luăm după alde Yanis Varoufakis, toată Europa, ce zic eu? toată lumea trebuie să plătească drepturi de autor Greciei pentru democrație, pentru teorema lui Pitagora, pentru legea lui Arhimede și republica lui Platon, pentru ghemele Penelopei și pentru câinele lui Ulise. Dar, cu toate carențele ei, Grecia este un ciob din Uniunea Europeană și se știe că oricare ciob reflect lumea întocmai ca oglinda din care făcea parte.

Pentru prima dată după destrămarea fostei URSS, producția de gaze condensate și țiței a Rusiei a atins în decembrie nivelul record de 10,82 milioane barili pe zi (bpd), depășind cu 0,4% precedentul record, stabilit în noiembrie, transmite Bloomberg.

Conform datelor preliminare ale Ministerului Energiei de la Moscova, producția, pe ansamblul anului trecut, a crescut cu 1,4%, depășind 534 de milioane de tone metrice, sau aproape 10,72 milioane barili pe zi.

Producătorii de țiței din Rusia stabilesc noi recorduri după destrămarea fostei URSS, pe fondul declinului prețurilor și al sancțiunilor occidentale care au redus accesul Moscovei la tehnologie și finanțare externă. Companiile au făcut eforturi să extragă mai mult țiței din zăcămintele vechi din vestul Siberiei și au reușit să deschidă câteva noi proiecte. În 2015, exporturile de țiței ale Rusiei au urcat la 5,25 milioane barili pe zi, în timp ce livrările către statele din afara fostei Uniuni Sovietice au crescut cu 11%, la peste 4,42 milioane barili pe zi.

Guvernul rus nu se așteaptă la o scădere a producției de petrol în acest an. Investițiile realizate în urmă cu doi-trei ani sprijină producția în 2016, a apreciat recent ministrul Energiei, Alexander Novak. Acesta a avertizat că nivelul producției ar putea scădea anul viitor dacă Rusia va trebui să majoreze taxele în industria energetică pentru a reduce deficitul bugetar, afectat de declinul prețului țițeiului.

Anul acesta, Rusia a intrat în recesiune, pentru prima dată din 2009, afectată de sancțiunile occidentale și de prețul redus al petrolului, unul din principalele produse de export ale Rusiei. Vladimir Putin declara în decembrie că țara ar trebui să fie pregătită pentru o perioadă prelungită în care cotația barilului de țiței va rămâne la un nivel scăzut, iar restricțiile vor fi menținute. În cazul în care cotația medie a barilului de țiței va fi de 50 de dolari, Guvernul se așteaptă la un avans al economiei de 0,7%. Dar Banca Centrală a Rusiei estimează că recesiunea va continua și în 2016. Prețul barilului de țiței s-a redus cu 40% în 2015, ajungând la mai puțin de 40 de dolari, pe măsură ce OPEC a decis să-și apere cota de piață în fața rivalilor prin pomparea unei cantități record de țiței în pofida scăderii prețurilor. Cotația barilului de petrol Brent cu livrare în luna februarie era la începutul anului în creștere cu 0,82 dolari, până la 37,28 dolari, în timp ce la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex) cotația barilului de țiței light sweet crude (WTI) era în creștere cu 0,44 dolari, până la 37,04 dolari. Principalii producători de petrol din Rusia sunt Rosnefti și Lukoil.

Prăbușirea pieței bursiere din China

La începutul lunii august 2015, îngrijorările cu privire la încetinirea economiei chineze au dus la o prăbușire cu 45% a indicelui bursei de la Shanghai, „o fugă accelerată” a capitalului și o scădere record a rezervelor valutare. Prăbușirea pieței bursiere chineze a dus la vânzări masive de acțiuni pe piețele din întreaga lume, pe fondul îngrijorărilor că autoritățile de la Beijing nu pot să pună capăt declinului bursei în pofida mai multor măsuri adoptate. Pentru a opri declinul bursei, autoritățile de la Beijing au injectat peste 110 miliarde de dolari într-o serie de instituții financiare, în ideea de a menține lichiditatea în sistemul bancar. De asemenea, Banca centrală a Chinei a adoptat o nouă reducere a dobânzii de bază, cea de a cincea reducere a costului creditului după luna noiembrie 2014. În plus, Banca Centrală a Chinei a redus și nivelul rezervelor minime obligatorii pentru bănci, în încercarea de a le stimula să acorde mai multe credite și a reduce costul împrumuturilor pentru companii, persoane fizice și autorități locale. După decenii în care creșterea economică a Chinei a fost mai mare de 10% pe an, stimulată de exporturi și cheltuieli publice masive în infrastructură, motoarele de creștere au început să încetinească: producția industrială s-a diminuat, exporturile au scăzut, iar piața imobiliară a stagnat. În încercarea de a reechilibra și a reorienta economia spre un model de creștere mai lent dar mai durabil, guvernul chinez vrea să stimuleze consumul intern, prin încurajarea serviciilor și a sectorului privat și, de asemenea, să restructureze companiile de stat ineficiente.

America își aduce dolarii înapoi acasă…

S-a terminat criza. Acum Statele Unite ale Americii trebuie să recupereze daunele. De la alții. Normal. La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală a SUA (Federal Reserve-Fed) a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată în aproape 10 ani, apreciind că prima economie a lumii a depășit daunele provocate de criza financiară din perioada 2007-2009.

Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (FOMC) a decis să majoreze rata dobânzii pentru fondurile federale cu un sfert de punct, până la un interval cuprins între 0,25 și 0,50%. Aceasta a fost prima majorare a costului creditului decisă de Fed după luna iunie 2006. Chiar dacă este vorba de o majorare modestă (0,25%), aceasta va crește costurile pentru împrumuturile pentru toată lumea, de la guverne străine la companii și până la cumpărătorii de case și automobile, în timp ce îi va recompensa mai mult pe cei care își țin economiile la bancă. Piețele financiare se așteptau la această majorare, având în vedere recentele date statistice care arată că economia americană continuă să creeze noi locuri de muncă într-un ritm susținut.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a apreciat că decizia Fed de a majora costul creditului ar putea stimula o ieșire a capitalului din cele 37 de țări care formează aria sa de operațiuni, ducând la creșterea costurilor de creditare, scăderi pe piețele financiare și deprecieri de monede. Însă, BERD a subliniat că, cel mai probabil, aceste efecte vor fi modeste, deoarece puține din țările din aria sa de operațiuni au atras mari volume de capital în anii de după criza financiară din 2008, când creșterea economică slabă și politica monetară relaxantă din SUA și alte părți ale lumii au determinat investitorii să-și transfere banii spre economiile în curs de dezvoltare. ”În multe țări, sectorul financiar încă este slăbit, iar pe piețele emergente riscurile financiare sunt în creștere. Toate acestea fac ca avansul economiei mondiale să fie dezamăgitor și inegal în 2016”, a apreciat Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), într-un interviu acordat publicației germane ”Handelsblatt”, transmite Reuters.

Productivitatea scăzută, îmbătrânirea populației și efectele crizei financiare globale afectează ritmul de creștere și perspectivele pe termen mediu, a afirmat Lagarde. Perspectiva majorării ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA și încetinirea economiei chineze sporesc riscul ridicat de vulnerabilitate economică pe plan global, a explicat directoarea general ă a Fondului Monetar Internațional. În plus, creșterea comerțului mondial a încetinit considerabil, iar declinul prețurilor materiilor prime afectează economiile bazate pe resursele naturale, în timp ce riscurile financiare sunt în creștere pe piețele emergente, a adăugat Lagarde.

Începutul normalizării politicii monetare în SUA și transformarea Chinei într-o economie bazată pe consum sunt schimbări necesare și benefice, dar care trebuie realizate într-un mod eficient, a declarat șefa FMI. Ea a apreciat că perspectiva majorării ratei dobânzii în SUA a avut efecte negative asupra costurilor de finanțare, în special pe piețele emergente și în curs de dezvoltare. Deși, în prezent, statele cu economii dezvoltate sunt în general mai bine pregătite pentru rate mai ridicate ale dobânzilor decât erau în trecut, există temeri privind capacitatea lor de a absorbi șocurile, a avertizat Lagarde. Majoritatea economiilor dezvoltate, exceptând SUA și posibil Marea Britanie, vor continua să adopte măsuri de relaxare a politicii monetare, dar toate aceste țări trebuie să țină cont de efectele adoptării acestor decizii, a explicat oficialul FMI. De asemenea, Lagarde a avertizat că majorarea ratelor dobânzilor în SUA și aprecierea dolarului ar putea cauza intrarea în incapacitate de plată a unor firme, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra băncilor și statelor. În octombrie, Fondul Monetar Internațional a înrăutățit estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an și anul viitor, atrăgând atenția asupra riscurilor crescute, legate de încetinirea economiei chineze și a altor mari state emergente. Conform celor mai recente estimări ale FMI, Produsul Intern Brut mondial ar urma să urce cu 3,1% în acest an și cu 3,6% în 2016, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estima în luna iulie a acestui an. În ianuarie 2016, Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată din iunie 2006, ceea ce reprezintă un semn de încredere în cea mai mare economie mondială. Fed a apreciat că majorarea ratei dobânzii cu un sfert de punct, până la un interval cuprins între 0,25 și 0,50%, este doar începutul unui ciclu treptat de înăsprire a politicii monetare, adăugând că va pune accentul pe monitorizarea inflației, care rămâne mult sub țintă.

Rusia – pe muchie de istorie

Țara cea mai întinsă și cea mai bogată în resurse naturale este în pragul falimentului economic din cauza politicii duse de elita politică. Incapabilă să relanseze industria bunurilor de larg consum pentru piața internă și, mai ales, pentru export, Rusia a rămas captiva exporturilor de materii prime. De aceea, prăbușirea – controlată sau nu a prețurilor la țiței și la gazele naturale – a luat Moscova prin surprindere, deși marii economiști ai lumii au avertizat asupra acestei situații. Unii analiști ruși importanți au spus același lucru. Incapabil să perceapă trapele economiei mondiale, Vladimir Putin preferă să promoveze industria de război, ceea ce poate duce la stagnare, dacă nu la dezastrul Rusiei, chiar la dezmembrarea ei. Înțelegând că Uniunea Europeană este pe ducă, Putin preferă dialogul direct doar cu Germania. Așa se explică de ce, după renunțarea la proiectul South Stream, după ce a construit gazoductul Nord Stream-1, Putin face Nord Str6eam-2, care va duce gazele exclusiv în Germania. Obișnuită să-și dicteze politica prin resursele energetice, Moscova speră să impună întregii Europe propria agendă, prin intermediul Germaniei. După ce a renunțat prostește la centralele economice, Angela Merkel supune Germania (și întreaga Europă) controlului exercitat de Rusia prin intermediul gazoductelor Nord Stream. Nu întâmplător, Țările Baltice, Polonia, România (e adevărat, mai pe tăcute) consider că au fost trădate din nou de Germania, după Pactul Molotov-Ribbentrop, care și-a păstrat consecințele politico-juridice doar asupra țării noastre.

Dar, când sapi groapa altuia, poți să nimerești chiar tu în ea. Construind în oglindă Uniunea Economică Eurasiatică – replică la Uniunea Europeană – Putin a sperat că va salva astfel hegemonia economic-militară a Rusiei. După un an de la intrarea în vigoare a normelor economice ale acestui club asiatic, au izbucnit neînțelegerile: Rusia acuză Kazahstanul și Belarusul că permit intrarea produselor din UE, interzise prin contra-embargoul Moscovei.
Semnele dezastrului economic se resimt mai ales asupra Rusiei.

La sfârșitul anului 2015, recesiunea economică din Rusia a ajuns la 3,7–3,9%, conform prognozei Ministerului Dezvoltării Economice. „Este indicatorul cel mai rău din ultimii şase ani. Economia Federaţiei Ruse a ajuns în criză în anul 2009. Recesiunea ar putea fi atribuită efectului sancțiunilor anti-ruseşti, prăbușirii prețurilor la petrol și problemelor financiare ale altor țări. Prin urmare, nu autorităţilor ruse. Cu toate acestea, statisticile oficiale arată că problemele au început chiar înainte ca sancţiunile să-şi facă efectul şi înaintea şocului petrolier. Creşterea economică a Federaţiei Ruse s-a redus mereu în ultimii 5 ani. Deci, conjunctura externă a exacerbat o situație deja dificilă. Pe de altă parte, răspunderea pentru această recesiune revine indirect şi autorităților financiare ale țării”, notează, pe bună dreptate, „Nezavisimaia Gazeta”.

Încercând, pe la sfârşitul anului 2014, să ţină în frâu cursul rublei, Banca Centrală a Federaţiei Ruse a îngheţat şi mai mult economia. În anul 2015, Rusia a debutat cu o nouă rată a dobânzii (rata cu care Banca Centrală a Rusiei oferă împrumuturi băncilor comerciale – nota red. VP) – rata anuală de 17%, în loc de rata anuală de 10,5%, care, de asemenea, era relativ mare. Investitorii au fost demotivaţi, creditele pentru producţie şi pentru populaţie au stagnat. Din cauza inerţiei Guvernuluui, nu s-a putut ţine în frâu la timp criza şi nu s-au coordonat coerent acţiunile guvernamentale cu autorităţile de reglementare şi cu exportatorii, consider ziarul citat.

În ciuda deciziilor radicale, luate de Banca Centrală în ajunul anului 2015, nu s-a reuşit nici consolidarea cursului rublei, nici nu s-a redus inflația monetară. La sfârșitul anului 2015, rata oficială de schimb a dolarului și pentru euro a revenit la aceleaşi valori care erau în momentul colapsului rublei din decembrie 2014. Inflația a rămas de două cifre: aproximativ 15% anual, conform datelor din luna noiembrie. Nu s-a reuşit reanimarea economiei, chiar dacă, în decursul anului 2015, Banca Centrală a tot redus rata dobânzii până la 11% pe an. Criza economică nu a trecut fără urme pentru ruși. Pe parcursul acestui an, veniturile reale ale cetăţenilor au continuat să scadă. Potrivit datelor preliminare ale Serviciului Federal de Statistică, în luna noiembrie, veniturile reale ale populației au scăzut cu 5,4%, comparativ cu luna noiembrie 2014, salariile medii reale pentru aceeaşi perioadă au scăzut cu 9%. În același timp, au crescut arieratele la salarii. Conform Serviciului Federal de Statistică, în luna noiembrie 2015, arieratele la salarii au crescut cu 34%, comparativ cu noiembrie 2014. Numărul total de șomeri în luna noiembrie a crescut cu 10,7%, în raport cu luna noiembrie a anului trecut. Nivelul sărăciei din Rusia a crescut deja cu 14%, în primele trei trimestre ale anului 2015. Peste 20,3 milioane de oameni se află sub nivelul minim de subzistenţă.

Așa cum a prezis anterior Banca Mondială, creșterea sărăciei în Rusia în 2015 va avea cel mai semnificativ nivel de la criza din perioada 1998-1999. Reamintim că, în perioada 2000–2014, rata sărăciei din Rusia a scăzut de la 29 până la 11.2%.

Toate sondajele de opinie au arătat în acest an că rușii nu au nicio îndoială că țara lor se află în criză, iar principalele manifestări ale crizei sunt creşterea preţurilor, scăderea salariilor, ameninţarea concedierilor. Și popularitatea lui Putin crește fiindcă, nu așa?, el se luptă cu America!
Autoritățile ruse au încercat să spună cât mai puțin despre lucrurile care merg prost. De exemplu, Dmitrii Peskov, secretarul de presă al președintelui, nu a fost de acord cu formularea conform căreia veniturile ruşilor au scăzut în acest an „destul de puternic”. Iar miniştrii au deprins un obicei nou: să iasă lunar în faţa publicului şi să anunţe că economia rusă „a depăşit fundul crizei”.
Cel mai frecvent se pot auzi discursuri patriotice de la Alexei Uliukaev, ministrul Dezvoltării Economice. El a descoperit în statistici „semnale clare că se va opri declinul.” E adevărat, el se referă, de obicei, la indicatorii lunari, care atestă o creştere zero şi care se încadrează în eroarea statistică. Pentru a ține cont de incertitudinea economică, Guvernul a fost nevoit să treacă la bugetul anual. Apoi, preşedintele Vladimir Putin a oferit publicului o imagine nouă şi a declarat că s-a depăşit „vârful crizei”. Chiar la sfârşitul anului 2015, premierul Dmitrii Medvedev şi-a lăudat Cabinetul de miniştri pentru implementarea cu succes a planului anti-criză.
Iată de ce oamenii nu prea știu cine este premierul Rusiei…

Și catastrofele mondiale costă

Nu știm ce pericole ne mai pândesc în anul 2016, dar, contrar bunăvoinței manifestate la summit-ul climatului de la Paris, sinuciderea global merge mai departe. Nu întâmplător, catastrofele naturale din 2015 au provocat la nivel mondial pagube de 90 de miliarde de dolari, totuși cele mai mici costuri de după 2009, a anunțat grupul german Munich Re, cel mai mare grup de reasigurări din lume.

Potrivit Munich Re, în 2015 multe cicloane tropicale s-au dezlănțuit în regiuni puțin populate, iar fenomenul natural El Nino a redus activitatea uraganelor în Atlanticul de Nord. Din costurile de 90 de miliarde de dolari evaluate de Munich Re, aproximativ 27 de miliarde de dolari au reprezentat pierderile companiilor de asigurări. Cvasitotalitatea catastrofelor naturale de anul trecut (94%) au fost evenimente meteorologice.

În total, catastrofele naturale din 2015 au provocat 23.000 de decese, semnificativ mai mult decât în anul precedent, când s-au înregistrat 7.700 de decese, dar sub media ultimilor 30 de ani (54.000 de decese pe an). Anul trecut, cea mai costisitoare catastrofă naturală a fost cutremurul care a devastat Nepalul în luna aprilie. Acesta a provocat decesul a 9.000 de persoane și pagube financiare de 4,8 miliarde de dolari. Însă, având în vedere lipsa asigurărilor, din pierderile totale de 4,8 miliarde de dolari doar o mică parte au fost suportate de asiguratori (210 milioane de dolari).

Nu va elavua însă nimeni cât va costa războiul din Siria și din Irak, nu va evalua nimeni nici măcar numărul morților ca urmare a „primăverilor arabe”. Dintr-un motiv simplu: acolo nu funcționează companiile de asigurări. Ce va fi dacă scânteia dintre Arabia Saudită și Iran va pune direct față în față Rusia cu Statele Unite ale Americii?

Și această zi va veni totuși…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 + 13 =