Prăbușirea comun..." />

Dughin, sirena lui Putin și destinul românilor

Prăbușirea comunismului a însemnat pentru neostaliniștii ruși totala derută ideologică. În loc să caute un model de salvare națională, generat de specificul poporului rus, pentru a intra în marele concert al națiunilor lumii, urmează proiecte revolute, autarhice.

Sunt direcții de supraviețuire a poporului rus, din perspectiva acestor gânditori.

Religia pravoslanică. Moscova ar fi a treia Romă, ce va domina Europa. Dacă Moscova e a treia Romă după Bizanț, ne aflăm azi deja în timpul celei de-a patra Rome, comentăm noi. Nu întâmplător Washingtonul a transpus peste Atlantic inclusiv copia Capitoliului…

Hoarda de Aur. Oricât ar părea de bizar, există azi intelectuali ruși ce susțin că țara lor ar putea fi continuatoarea civilizației mongole.

Că Hoarda de Aur ar fi construcția simbolică a libertății, unde nu interesează pe nimeni drepturile omului, contează doar meritocrația.

Ezoteriștii ruși pretind că Putin ar fi „Țarul cel Alb”. De aici, arhitectura proiectului devine halucinantă. „Ai noștri“(„NAȘI“) diferă total de „Ai lor”.

„Ai noștri“ sunt civilizaţia europeană terestră, sedentară, în opoziție cu cea anglo-saxonă, maritimă, invadatoare, ce trebuie aruncată peste Atlantic. Numai așa putem scăpa de influența americană.

Ca şi în plan pravoslanic, Europa va fi nevoită să accepte mâna generoasă și salvatoare a Rusiei în economie, militar și politic. Într-un asemenea delir s-a prins și Alexandr Dughin, cu tot cu filosofia sa.

Partea ce devine întreg

Ce destin vor avea românii, într-o arhitectură de forțe de la Vladivostok la Lisabona? Invitat la Chișinău de Iurie Roșca – mai nou, teoreticianul „părții ce devine întreg“ – la PublikaTV, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, Dughin a afirmat că Rusia își va declanșa întreaga mânie dacă ar fi atacați „pacificatorii ruși” din Transnistria. De la generalul Alexandr Lebed, nimeni n-a mai folosit un limbaj aşa agresiv la adresa românilor.

Presa română a reacționat, vorbind despre „trompeta ofensivei pravoslavnice” şi despre „schizofrenicul lui Putin”, ce „ameninţă Moldova cu războiul chiar de la Chişinău”.

Văzând reacțiile românilor „rusofobi”, Dughin a revenit la radio Golos Rossii, încercând să dreagă busuiocul. A reluat teza apărării popoarelor mici, prin invazii țariste contra imperiilor otoman sau austro-ungar:

„Scenariul georgian a arătat că americanii nu sunt capabili să asigure suveranitatea ţărilor din spaţiul post-sovietic. Cheia consolidării suveranităţii lor e la Moscova, ce deţine pârghiile politice, economice, sociale şi culturale.

Lucrul e conştientizat de mulţi în Republica Moldova, percepută de Moscova ca stat prieten. Nu e niciun motiv să rezolvăm problema transnistreană în manieră Saakaşvili.

Nu cunosc nici un om din Chişinău să dorească aceasta. Dar dacă s-ar găsi un asemenea maniac şi va fi provocat un conflict, puterea militară a Rusiei ar fi suficientă pentru a scoate problema de pe ordinea de zi.

În general, tema unui conflict militar în Transnistria e o speculaţie. Forţele politice din România, orientate spre UE şi NATO, o aduc în discuţie, dar pierd rapid sprijinul populaţiei. Ele au nevoie de chipul unui duşman. Cine e mai potrivit, dacă nu Rusia, ce îşi dezvoltă puterea?

Ei sperie populaţia cu «pericolul rusesc» pentru a se menţine în politică și a continua orientarea mortală, dezastruoasă, de dependenţă faţă de Bruxelles, vizibil tot mai slab. De aici reacţiile isterice la declaraţia mea din timpul vizitei la Chişinău.”

Scenariul georgian n-ar fi necesar între Prut şi Nistru

Dughin repetă mereu şi mereu: nu există premisă politică, juridică, militară, psihologică nici în Republica Moldova, nici în Transnistria, nici în Rusia pentru „scenariul georgian” pentru rezolvarea problemei transnistrene.

Evident, proiectul Uniunii Eurasiatice e o tendinţă geopolitică de reconstrucţie pentru estul Europei, consideră Dughin:

„Proiectul eurasiatic dobândeşte popularitate. Ţările din spaţiul post-sovietic, din estul Europei, manifestă tot mai mult interes. La fel ca Iran, Turcia şi Grecia, ce se gândeşte să iasă din UE.

Premierul ungar Orban vorbeşte despre perspectivele apropierii de Uniunea Eurasiatică. Proiectul e o stea în ascensiune, UE una ce se stinge.

Nu mă îndoiesc că Moldova, după alegeri (anticipate), dacă s-ar forma o coaliţie a comuniştilor şi patrioţilor, se va orienta spre spaţiul eurasiatic”.

Dughin are dreptate când presupune că unele țări mici o pot coti la 180 de grade dacă UE s-ar prăbuși. Oricât ar părea de ridicol, să luăm în calcul un asemenea scenariu, măcar că alții nu-l omit.

Bulgaria, Grecia și Ungaria au jucat la două capete în cazul Nabucco. Grecii fac marșuri contra Germaniei. Ungurii se revoltă contra tuturor.

România să adere la Uniunea Eurasiatică și se va uni cu Basarabia!

Dughin își imaginează întoarcerea României de la UE spre Federația Rusă: „România e la periferia UE, musafir nepoftit, considerat de rang inferior ţărilor defavorizate, ca Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda, desconsiderate, botezate la grămadă «Grupul PIIGS», adică, iertaţi-mă, «grupul porcilor». Ce e atunci România, dacă nu o ţară de rangul al zecilea?

În Europa există o percepţie distorsionată despre români, o imagine negativă. Nu sunt bineveniţi ca oaspeţi. Nu li se deschide uşa spre Spaţiul Schengen. În cazuri izolate, individuale, de corupţie, e condamnată o întreagă naţiune.

E o situaţie ruşinoasă la o naţiune cu o mare cultură ortodoxă autentică, o bijuterie a culturii europene din secolele 19-20!

Societatea română e una din cele mai interesante în Europa, profundă, inteligentă, mai apropiată spiritual de noi. Integrarea României în spaţiul eurasiatic s-ar putea realiza sub semnul identităţii culturale pravoslavnice.

Ca parte a comunităţii eurasiatice, ţara va fi capabilă să-şi rezolve problemele economice, teritoriale şi va fi primită cu bucurie, demnitatea ei va fi apreciată, va fi tratată ca partener egal, apropiat prin civilizaţie”.

Nici Dughin nu crede într-un asemenea scenariu, dar îl flutură. „Faptul că am fost multă vreme separaţi de a treia forţă – de atlantişti – a jucat un rol.

Ei încearcă să ne contrapună, construiesc intrigi mărunte, creează o atmosferă de ostilitate. Toate vor trece. Rusia şi România au aşa de multe în comun!

Avem posibilitatea să ne întâlnim, să ne cunoaştem. Deja se fac primii paşi. Vor avea loc schimburi de vizite. Elita intelectuală e capabilă să schimbe atmosfera, să creeze un climat de înţelegere.

Avem nevoie de dialog intercultural, schimburi în literatură. Cunoaştem puţine lucruri despre minunata literatură română, iar românii, la fel, nu ştiu literatura rusă contemporană.

Sunt mândru că, printre puţinele cărţi ale autorilor ruşi apărute în ultimii ani la Bucureşti, e şi lucrarea mea, «Bazele politologiei», cu o prefaţă a eminentului filosof român Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei de Ştiinţe din România. Paradigma convergenţei inevitabile determină multe aspecte.

Ruşii, românii, moldovenii, transnistrenii sunt creştini pravoslavnici, popoare legate de un spaţiu regional comun, ce poate deveni o platformă economică unică, eurasiatică, unde fiecare-şi va găsi un loc demn”.

România să iasă din NATO, UE și se va uni cu Basarabia, spațiu strategic al Rusiei. Şi cu Transnistria, dar să renunțe la… „atlantiști“.

Şi Ghinghis Han tolera toate religiile, orice formă de gândire, dar cu o condiție: să se plece în fața Hordei de Aur.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × 2 =