Pentru..." />

Drumurile românilor și șansele supraviețuirii naționale

Pentru o națiune modernă, drumurile sunt chintesența economiei. Fără drumuri de calitate, nu există transporturi corespunzătoare, ce sunt sistemul circulator al organismului numit economie. Fără drumuri bine făcute, națiunea nu e un sistem armonios. foto

Aproape inutil să ne mai întrebăm cum stăm noi cu toate rutele, în aer, pe pământ, pe apă, arterele pentru gaze naturale sau țiței. Drumurile proaste atârnă greu în modernizarea spațiului românesc. O spun toți transportatorii.

Potrivit unui studiu World Economic Forum realizat în 140 de ţări, România și Republica Moldova sunt la coada clasamentului. Așa arată coada cozilor la infrastructura rutieră: 1. Republica Moldova; 2. Haiti; 3. România; 4. Mongolia; 5. Guineea; 6. Timorul de Est; 7. Gabon; 8. Ucraina; 9. Federația Rusă; 10. Mozambic.

Ceva adevăr trebuie să fie. Transportatorii noștri trăiesc cel mai intens coșmarul de pe drumurile noastre. Construcția autostrăzilor merge greu, iar corupția atacă mai eficient ca pe vremea fanarioților.

Magistrale și regi

Unele semne de revigorare mai apar, măcar de ochii UE. Conaționalii noștri din Republica Moldova spun autostrăzilor „drumuri magistrale”. Majoritatea lor au fost construite înainte de 1990. Chișinăul are ceva bani doar pentru plombare.

Dacă se va semna acordul de asociere cu UE, vor mai apărea bani. Dacă nu, mingea spațiului ex-sovietic va țopăi prin ograda celor de la Bruxelles. Ei vor purta toată vina dacă Republica Moldova va fi absorbită din nou spre hăurile Uniunii Eurasiatice. Atunci, UE trebuie să demonstreze că drumurile spre democrație autentică se pot construi.

Prima care are datoria morală și interesul imediat să realizeze interconectările necesare e România: de la curent electric și gaze, până la „drumurile magistrale”.

Pe când era Anatol Șalaru ministru al Transporturilor, a discutat cu omologii Anca Boagiu și Alexandru Nazare despre realizarea interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni cu infrastructura rutieră din Republica Moldova printr-un pod peste Prut, la Ungheni. Ei au plecat. Au rămas amintirile despre discuții.

Acum, regii asflatului români au trecut Prutul. Printre ei, Costel Căşuneanu, ce reabilitează drumuri. Pa&Co International, prin filiala sa din Republica Moldova, a început proiectul de reabilitare a drumului magistral M3 Chişinău – Giurgiuleşti, pe tronsoanele dintre km 96 şi km 122, respectiv între km 122 şi km 151. Foarte bine, să facă! De ce ar fi rău acest lucru?

Prin martie 2014 vor fi gata. Contractul pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău – Giurgiuleşti a fost semnat în iunie 2012 şi are o valoare la finalizare de 32,93 milioane de dolari.

Tot Pa&Co a câştigat un contract de reabilitare a drumului R14 Bălţi – Sărățeni, km 10+780 – km 26+000, beneficiar fiind Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Valoarea contractului la finalizare: 10,91 milioane de dolari. Data începerii: martie 2011, cum reiese de pe site-ul Pa&Co International.

Numele Pa&Co e menţionat pe site-ul Ministerul Transporturilor din R. Moldova pe lista „lucrărilor de plombare” a reţelei de drumuri:

– M2 Chişinău – Soroca – frontieră cu Ucraina, km 6-26 – SRL „Strabag”(Austria)

– M2 Chişinău – Soroca – frontieră cu Ucraina, km 26-71 – Compania „Toto Construzioni Generali în asociere cu Taddei Spa” (Italia)

– R14 Bălţi – Sărăteni – M2, km 10-26, km 61-64 – SRL „Pa&Co”(România).

Strategia de Transport şi Logistică arată că autorităţile dintre Prut și Nistru vor să reabiliteze prin parteneriat public privat două drumuri republicane: R1 Chişinău – Străşeni şi R2  Chişinău – Anenii Noi,  de 42, respectiv 28 km.

Investiţia e estimată la 84 de milioane de euro, respectiv 56 de milioane de euro. În R. Moldova sunt 819 km de drumuri magistrale, 2.500 km de drumuri republicane şi aproape 6.000 km de drumuri locale.

În total, reabilitarea şi întreţinerea lor a fost estimată în strategie la 6,4 miliarde de euro. Nu vor putea niciodată singuri: În anul 2013, autorităţile dispun de 192 de milioane de euro pentru lucrările de reabilitare şi întreţinere a drumurilor…

Drum de fier spre Europa

Mai precis, spre România. La Giurgiuleşti, a fost dat în exploatare primul tronson de cale ferată cu ecartament european din Republica Moldova. Acesta va asigura conexiunea pe calea ferată a Portului Internaţional Giurgiuleşti cu comunitatea europeană, la frontiera cu România.

Primul tren ce a traversat frontiera Republicii Moldova cu România pe ecartament european a venit din Galaţi pe 2 septembrie, la ora 12.00, fiind întâmpinat în Gara Giurgiuleşti de oficiali din ambele state.

Trenul a făcut câteva manevre şi s-a întors de unde a venit. Pe linia îngustă de tip european. Segmentul va fi practicabil în realitate peste două luni. Între timp, se vor face ajustări.

Căile ferate din Basarabia, după 1944, au fost reconstruite după modelul rusesc, cu ecartament de 1.524 mm, mai larg decât cel european, de 1.435 mm.

Tot pe 2 septembrie, a fost repusă în exploatare, după reconstrucţie, şi linia de cale ferată Giurgiuleşti – Cahul, după ce în iunie 2012 circulaţia pe acest tronson a fost sistată, din cauza avarierii unor porţiuni.

Damf de gaz rusesc pe conducta independenței

Pe 27 august, de ziua independenței Republicii Moldova față de România (sic!), s-au întâlnit pe Prut, între Ungheni și Iași, premierii celor două state românești, Iurie Leancă și Victor Ponta, cu Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie.

Ei au tăiat panglica șantierului ce va realiza Gazoductul Iași – Ungheni. Rușii l-au botezat imediat „țeava lui Potiomkin”, fiindcă parcă e, parcă nu-i…

După discursuri înălțătoare, ziariștii au constatat că au dispărut și conductele, și utilajele. După două zile de la inaugurarea şantierului de la Rediu, din Iaşi, presa a arătat că şantierul a dispărut. Firma care a câştigat licitaţia şi-a luat utilajele şi ţevile şi a plecat.

„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic”, a spus Victor Ponta, explicând: „E o licitaţie adjudecată de una din cele mai bune firme, austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, a declarat Victor Ponta pe 3 septembrie.

Să-l credem că așa va fi. Altfel, se va împlini profeția neghioabă și grobiană a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, de la Chișinău: „Eu sper să nu înghețați la iarnă…”. Un șantaj exprimat clar, cu adresă precisă: dacă nu renunțați la integrarea europeană, nu mai primiți gaze.

Deja Moscova a oprit exportul de vinuri din Basarabia. Vom face însă și drumuri între noi, cât mai bune și mai dese, iar apoi, vorba bunelului cântărețului Dan Bălan, la inaugurarea monumentului deportaților de la Gara din Chișinău: „Nu mor caii când vor câinii…”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twelve + two =