În plină criză, lumea e cuprinsă de febra..." />

Drumul spre nicăieri

În plină criză, lumea e cuprinsă de febra au­tostrăzilor, a marilor magistrale. China voia să facă o cale ferată tip TGV sau AGV Bei­jing – Paris. A abandonat proiectul din cauza crizei. Alte guverne recomandă perfecţionarea infrastructurii în plină criză. Spania a cheltu­it nouă miliarde de euro ca să construiască un aeroport de unde nu zboară mai nimeni. De febra autostrăzilor nu scapă nici România, o ţară ce-ar trebui să aibă alte priorităţi. Există state ce se comportă faraonic în plină criză şi fac autostrăzi şi poduri spre nicăieri, pentru a-şi impune puterea într-o regiune geografică.

 

Aceaste ironiistoriei.

În perioada interbelică, Japonia a refuzat recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. De ce? Rusia a ameninţat Japonia că, dacă recunoaşte unirea României, nu-i va mai permite să pescuiască în Bazinul Kulilelor. Japonia s-a conformat.

O strategie faraonică

E cazul Rusiei, care aşa înţelege să dea lecţii Japoniei şi Americii în Extre­mul Orient, unde apare un centru de putere eco­nomică. Presa arată că Extre­mul Orient rus se transformă într-un pustiu. Premierul rus Medvedev a făcut o călătorie de lucru aici. Pe 3 iulie, a hotărât să viziteze Insula Kunashir din Kurilele Sud, revendicate de Ja­ponia. Medvedev s-a întâlnit în sudul Sahalinului cu activul de partid de la Rusia Unită. După ce-a intrat de curând în partid, Medvedev e şi preşedin­tele formaţiunii lui Putin.

„Viaţa din Sahalin se schim­bă foarte repede. E o lecţie pen­tru mulţi oameni ce au venit cu mine aici. Eu am spus că nu vom zbura nicăieri, iar acum avem posibilitatea să zburăm în Kurile“, a spus Medvedev. Medvedev a mai vizitat Kurilele când era preşedinte. Primul şef de stat rus ce a ajuns aici. „E ex­trem de important ca membrii Guvernului să viziteze Kurilele. Vom face acest lucru cu noua componenţă a Executivului“, a declarat el.

În ajunul vizitei, în Kurile s-a tras, a curs sânge. Aşa se rezol­vă dramele locale. La Kunashir, Medevedev a vizitat dana por­tului Kurilele de Sud şi combi­natul de conserve din peşte. Di­rectorul Konstantin Korobkov a declarat că regiunea e foarte bo­gată în peşte, însă vecinii stau mai rău. „Vecinii au pământul lor, noi pământul nostru. Noi suntem pe pământul nostru, pescuim peştele nostru“, a co­mentat Medvedev.

A verificat şantierul portului maritim, ce va fi dat în exploa­tare în noiembrie. Se preconi­zează să se instaleze un serviciu vamal şi de grăniceri şi un punct medical. „Va fi un port în toată regula“, a promis Alexandr Ho­roşavin, guvernatorul Sahali­nului, şi a cerut o finanţare mai consistentă de la bugetul federal pentru un aerodrom în Kurile. Premierul a vorbit cu locuitorii Kunashirului, care i-au adus aminte că a venit a doua oară acolo. Medvedev a răspuns: „Dumnezeu iubeşte treimea“.

Japonezii s-au supărat? pământul nostru, spun ruşii

Japonia a reacţionat imedi­at. Interfax transmite că minis­terul de Externe nipon a cerut clarificări de la ambasadorul Rusiei la Tokio, Evgheni Afana­siev. Kenichiro Sasae, adjunc­tul ministrului de Externe, şi-a exprimat faţă de ambasadoru rus „regretul profund“ şi a spus că vizita a fost ca „un duş rece pentru relaţiile bilaterale“. Nu s-a folosit termenul „protest“ în timpul discuţiei. Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a declarat că nu consideră ne­cesar să comenteze situaţia şi le-a reproşat japonezilor că „protestează fără motiv“.

Reamintim că Tokio „a reac­ţionat patologic“, cum spun ru­şii, la prima venire a lui Medve­dev pe Kunashir, considerând vizita „o grosolănie de neier­tat“. Japonia l-a rechemat pe ambasadorul Masaharu Kono de la Moscova, acuzându-l că n-a fost în stare să adune sufi­ciente informaţii despre voiaj. În replică, Moscova a declarat că suveranitatea sa asupra Ku­rilelor nu poate fi revizuită, iar conducerea rusă poate să facă vizite de lucru, indiferent de reacţiile de la Tokio.

Amintindu-şi de vizita din noiembrie 2010, Medvedev le-a spus jurnaliştilor: „E un ţinut fantastic şi e tot Rusia, oricât li s-ar părea de straniu unor ve­cini de-ai noştri“.

Podul „spre nicăieri“, „motiv de mândrie pentru întreaga ţară“

Soarta „pământurilor fantas­tice“ de dincolo de Baikal, ce în­seamnă nici mai mult, nici mai puţin decât o treime din Rusia, provoacă serioase îngrijorări în presă. „Nezavisimaia Gazeta“, relatând despre turneul lui Med­vedev în Extremul Orient, scrie că teritoriul se transformă în pustiu fără oameni. Arun­că gaz pe foc şi bloggerii. Cunoscutul fotograf Rus­tiom Adagamov publică imagini de pe Insula Rus­skii („Rusul“), spre care s-a construit un pod record de 30 de miliarde de ruble, pentru a face legătura cu Vladivostok. „E un pod pe cabluri unic în lume, ce îl depăşeşte pe cel peste Bosfor. Are 1.104 me­tri şi e cel mai lung din lume, cu piloni de 324 metri“, scrie Adagamov pe blogul „drugoi“. El menţionează că s-au cheltuit alte 29 de miliarde de ruble pen­tru şoseaua spre pod.

Podul şi autostrada spre In­sula Russkii sunt printre obiec­tivele special construite pentru summit-ul privind Cooperarea Economică a ţărilor din Asia-Pacific (APEC Asia-Pacific Eco­nomic Cooperation), eveniment ce va avea loc la Vladivostok, în perioada 1-8 septembrie.

„Sper din suflet că, odată cu ter­minarea podului, pentru oame­nii ce trăiesc aici va exista ceva de lucru. De exemplu, se vor construi locuinţe şi drumuri, ce nu există pe insulă“, încheie blo­ggerul, susţinându-şi cuvintele cu imaginea unei case ruinate şi abandonate.

Deocamdată, nici locuitorii din Vladivostok nu pricep utili­tatea podului, scrie şi corespon­dentul BBC. Pe insulă nu există drumuri. Pentru a ajunge pe cealaltă parte a insulei, trebuie să treci cu barca sau cu feribo­tul prin lacuri şi golfuri. Pe noul pod se poate merge numai spre clădirile Universităţii Federale a Extremului Orient. „Aşa că în curând podul va fi utilizat doar de studenţi şi profesori, pentru că pe insulă nu există alte obiec­tive industriale sau sociale“.

Se poate mult mai ieftin

Medvedev nu-şi bate capul cu asemenea probleme. Adresân­du-se lucrătorilor şi locuitorilor oraşului la inaugurarea podului, a subliniat că podul a fost con­struit chiar pentru ei, numind realizarea „o carte de vizită“ a oraşului şi „un motiv de mândrie pentru întreaga ţară“. Dacă n-ar fi fost reuniunea APEC, e greu de crezut că podul s-ar fi con­struit pentru locuitori. Experţii independenţi consideră că suma de 10 miliarde de dolari pentru un summit e excesivă.

Comparativ cu acest pod, cele peste Cornul de Aur şi Bosforul costă împreună două miliarde de dolari, cu sub trei kilometri lungime. Cu aceeaşi sumă, chi­nezii au construit un pod peste Golful Hangzhou de 35,6 kilo­metri lungime. Un alt pod la fel de lung din Franţa e mult mai ieftin: 394 de milioane de euro. Numai aşa va putea Putin să de­monstreze partenerilor din SUA şi Japonia că Rusia contează în Extremul Orient.

În acest timp, Medvedev de­plânge totuşi că statul nu s-a im­plicat în dezvoltarea Extremului Orient, unde nu sunt resurse financiare proprii. El a declarat că, prin programul federal de dezvoltare, în ultimii cinci ani Trezoreria a alocat peste 300 de miliarde de ruble, iar în alţi doi ani se vor cheltui încă 110.

Experţii constată că progra­mele de dezvoltare economică nu vor avea efectul scontat dacă nu vor fi armonizate cu planuri­le federale. Iakov Dubeneţki de la Institutul de Prognoză Eco­nomică al Academiei de Ştiinţe a Rusiei aminteşte că, dacă pe timpul URSS s-a pus accentul pe entuziasmul tineretului şi pe proiecte gigantice, precum construcţia Magistralei Baikal-Amur, în Rusia contemporană nu sunt nici stimulente materi­ale pentru a merge spre Orient, nici entuziasmul tineretului.

Şi nici entuziasmul lui Sta­lin, ce a populat Siberia Orien­tală cu duşmani ai poporului. Între timp, Rusia pescuieşte cantităţi enorme de peşte din mările Extremului Orient. Ja­ponia se uită.

Aceasta e ironia istoriei.

În perioada interbelică, Japonia a refuzat recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. De ce? Rusia a ameninţat Japonia că, dacă recunoaşte unirea României, nu-i va mai permite să pescuiască în Bazinul Kulilelor. Japonia s-a conformat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seventeen − fifteen =