Mai mulţi români din regiunea Cernăuţi ne-au..." />

Dreptul la nume

Mai mulţi români din regiunea Cernăuţi ne-au solicitat sprijinul în rezolvarea unei probleme pentru care este nevoie doar de o minimă voinţă din partea Bucureştiului: să nu le mai stâlcim numele în actele de identitate, atunci când solicită paşaport românesc. Destul că au fost rusificate, apoi ucrainizate numele românilor din Ucraina. Noi ce facem? Le distrugem încă o dată identitatea?

Despre ce este vorba? Tatiana Popa, consul general la Cernăuţi, le respinge acestor oameni dosarele pentru obţinerea cetăţeniei române dacă nu-şi „traduc” numele din rusă în… engleză!

Dacă pe un bucovinean îl cheamă Cernei, în actele redactate în limba rusă acest nume va trebui scris în paşaportul românesc „Tcherney”. Caproş devine „Kaprosh”! Îl cheamă Herţanu Igor? Se va scrie „Hertsanu Ihor”! O cheamă Tatiana? Se va trece „Tetiana”! Lui Pupăză Dumitru din Târnauca, raionul Herţa, regiunea Cernăuţi, i s-a respins dosarul pentru cetăţenie română, pe motiv că numele corect ar fi Pupaza Dmytro. Vornic Vadim trebuie să accepte în paşaportul românesc forma „Vornik Vadim”.

Doamna Tatiana Popa pretinde să se scrie cu apostrof următoarele prenume în documentele româneşti: Ol’ha în loc de Olga, Il’ya în loc de Ilie, Vasyl’ în loc de Vasile. Rezultă deci nume care practic nu există la noi. Contrar normelor de scriere din limba română. De fapt, cum se poate observa, Tatiana Popa nu respectă nici normele limbii engleze. Aşa că, începând cu martie 2012, doamna consul general refuză să mai primească dosare pentru redobândirea cetăţeniei române de la bucovineni.

Conform articolului 13, alineatul (2) din Legea cetăţeniei române, ea are doar competenţa preluării dosarelor de cetăţenie română şi trimiterii lor în timp util către Comisia pentru cetăţenie din ANC. Potrivit articolului 14, alineatul (1), Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunţarea la cetăţenia română. Prin urmare, Comisia pentru cetăţenie, şi nu doamna consul Tatiana Popa are competenţa să stabilească dacă actele din dosar corespund sau nu cerinţelor legale.

Andrei Marga: „Vom cerceta situaţia şi vom lua măsuri!”

Românii din Cernăuţi, aflaţi în această situaţie absurdă, s-au adresat Ministerului Afacerilor Externe (Adresa nr. 5590/5.06.2012), Ministerului Justiţiei (8.06.2012) şi Senatului României (11.06.2012), cu rugămintea de a se interveni pentru rezolvarea blocajului. Numai Senatul a răspuns că respectiva comisie a examinat pe 18 iunie solicitarea şi a „redirecţionat spre competentă soluţionare către MAE”. Pe 1 august, Marga a avut o conferinţă de presă. Am profitat de prilej şi l-am întrebat ce se întâmplă cu dosarele românilor din nordul Bucovinei.

Domnule ministru, oamenii au dreptul la numele lor. Stâlcirea numelor e un atentat la identitatea persoanei. România are o veche datorie morală faţă de românii din teritoriile invadate de Stalin: în buletinele şi paşapoartele acestor oameni, născuţi înainte de 1944, autorităţile noastre au scris „Născut în Republica Moldova”, „Născut în Ucraina”, deşi aceste state nu existau atunci. Acum a apărut o situaţie nouă: consulul general de la Cernăuţi le stâlceşte numele, solicitând o pretinsă traducere a numelor în limba… engleză. După rusificare, după ucrainizarea la care au fost supuşi, conaţionalii noştri nu înţeleg ce se întâmplă cu noi. Cum comentaţi situaţia?
Sigur că nu este în regulă să modificăm numele oamenilor. Nu cunosc despre ce este vorba, dar vom cerceta şi vom da un răspuns…

La începutul lunii iulie, Rada Supremă de la Kiev a adoptat legea limbilor din Ucraina, document în care apare limba moldovenească, alături de limba română, armeană, idiş, găgăuză, cu toate că românii reprezintă a doua minoritate din Ucraina ca număr după ruşi. Dumneavoastră aţi avut o reacţie publică adecvată la o televiziune, unde aţi afirmat că România nu admite existenţa limbii moldoveneşti. Unii parlamentari ucraineni au replicat că fac ce vor în ţara lor, că România nu a suflat nici un cuvânt la Consiliul Europei, unde s-a dezbătut Carta limbilor europene. Mai mult, Bucureştiul nu a făcut nici un demers oficial pe lângă Ucraina, în timp ce legea limbilor se dezbătea în Rada Supremă. Aţi făcut un asemenea demers oficial? Şi dacă da ce răspuns oficial aţi primit de la Kiev?
Sigur că noi nu putem fi de acord cu existenţa limbii moldoveneşti. Este o problemă controversată. Aţi văzut că şi în sudul Dunării se vorbeşte dacă valaha este română sau nu, dacă aromâna este română sau nu. De fapt, Academia Română ar trebui să elaboreze un document, din care să rezulte că nu există limba moldovenească, aşa cum Academia de la Chişinău a făcut deja. Academia Română are mijloace prin care poate să demonstreze acest lucru.

Emil Constantinescu: „M-am născut în Republica Moldova”

Numele face parte din patrimoniul individual şi naţional. De aceea, cine modifică numele unui om sau numele unei comunităţi săvârşeşte un abuz grav. E semnificativ că legislaţia europeană nu prevede pedepsirea celor ce modifică numele unor oameni pentru a favoriza o altă etnie în spaţiul respectiv de etnogeneză. Iată un posibil proiect de lege pentru Parlamentul României, pentru Parlamentul European. Va veni o vreme când va fi extrem de necesară o asemenea lege în Europa.

La fel cum au procedat ungurii în Harghita şi Covasna, am văzut în 1991 că ucrainenii au modificat până şi  numele românilor de pe morminte. Cimitirul din centrul Cernăuţiului era o arhivă naţională şi trebuia distrusă. La fel se întâmplă şi cu alte informaţii personale de pe actele de identitate ale cetăţenilor români din teritoriile invadate de Stalin. E foarte straniu că reprezentanţii autorităţilor române participă la această operaţiune de falsificare.

Ilie Ionaşcu e un bătrân din nordul Bucovinei, născut la Igeşti, Storojineţ. În 1944, avea 18 ani când a fugit la Bucureşti. A sperat toată viaţa să se respecte adevărul originii lui. Nu a reuşit să convingă autorităţile române. Căzuse comunismul. Era momentul să încerce din nou. Într-o zi, şi-a aruncat buletinul de identitate într-o găleată cu zoi şi l-a scos a doua zi. L-a uscat şi s-a dus la poliţie pe Bulevardul Tei să şi-l schimbe. A prezentat buletinul uzat şi certificatul de naştere, pe care scria „născut în 1933, la Igeşti, plasa Storojineţ, România”.

Peste o săptămână, a fost invitat la noua poliţie română postcomunistă. „E ceva în neregulă la dumneavoastră. Ce scriem aici? Născut în Uniunea Sovietică sau în Ucraina?”. Omul a ameţit. „Cum? Născut în România, aşa cum scrie pe Certificatul de naştere, care e documentul de referinţă pentru identitate”. „Nu se poate”. „De ce nu se poate? În 1933 Uniunea Sovietică nu exista acolo, iar Ucraina nu apăruse”. Inutil. Omul va muri şi nu se va bucura de această reparaţie morală minimă. Mentalitatea bolşevică s-a păstrat până azi.

M-am dus la Emil Constantinescu. După mai multe tentative, am fost primit. Am auzit lucruri fenomenale. „Să fim serioşi. Din punct de vedere istoric, Bucovina aparţine mai degrabă Austriei decât României”. L-am întrebat unde s-a născut. „În Republica Moldova, lângă Tighina”, spune răspicat Emil Constantinescu. „În Republica Moldova?” „Da”. „Ce scrie în buletinul dumneavoastră?” „Republica Moldova”. „Nu se poate”. „Atunci discuţia noastră nu mai are sens!” Şi s-a ridicat brusc din fotoliu. Am rămas pe scaun. „Nu cred până nu văd”. I-a cerut şefei de cabinet să-i dea cartea de identitate. M-am uitat şi nu mi-a venit să cred. Pe buletinul lui Emil Constantinescu scria „Născut în Republica Moldova”. „Bine, dar în 1941 Republica Moldova nu exista” „Avem acorduri internaţionale. Trebuie să le respectăm” „Dacă există asemenea acorduri internaţionale, ele sunt proaste şi trebuie denunţate”

În 22 de ani, s-au perindat prin Parlament diferite majorităţi politice. Nimeni nu a impus un proiect de lege cu un singur punct: scrierea adevărului istoric în actele de identitate ale acestor conaţionali ai noştri. O fi atât de greu? Să-l vedem pe cel care s-ar opune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 2 =