Dr. Richard Constantinescu: Angajatorii transmit presiunea crizei asupra şoferilor

După ce a fost invitat la la ultimul eveniment organizat de ARTRI în București, despre evoluția transporturilor rutiere, doctorul Richard Constantinescu a avut amabilitatea să acorde un interviu Revistei Mişcarea.

Keynote speaker & trainer medical, e inițiator a mai multor cursuri universitare, coordonator al „Fototecii medicinei românești”, autor și editor, antreprenor social.

Cadru didactic universitar, doctor în medicină, a publicat cărţi despre medicină, credinţă şi cultură. A primit Premiul Special din partea Societăţii Române de Oftalmologie, Diploma de Excelenţă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi,

Diploma de onoare din partea Academiei Bârlădene şi Diploma de Excelenţă din partea Ziarului Semnal din Tecuci. Însemnările sale pot fi citite pe website-ul personal www.richardconstantinescu.com.

Dragă Richard Constantinescu, faptul că tot mai puțini angajatori se gândesc la sănătatea angajaților e un semn că trăim vremuri ale indiferenței sau ale unei dezumanizări a muncii?
Adaptarea, profitul sau falimentul implică în primul rând oameni.

Nu numai pe cei ce conduc, ori pe angajații din firme, dar și pe membrii familiilor, prieteni și cei din cercul lor. Efectele schimbărilor sunt puternice, de natură a modifica metabolismul multor familii.

O decizie a patronului, poate luată într-un moment de nesiguranță sau lipsă de analiză, generează modificări importante în structura psiho-emoțională a angajaților, ce pot reacționa rigid sau defensiv.

Managerii firmelor de transport gestionează nu numai resurse financiare și umane, cum adesea sunt numite persoanele din organizații, ci și energia organizațională, pe care trebuie să o gestioneze, mobilizeze și să o direcționeze astfel încât să nu se producă tensiuni interne, ce pot provoca tulburări sau disoluții.

Angajatorii trăiesc sub o anume presiune, uneori falsă, alteori determinată de privirea înspre grădina celuilalt și transmit această presiune înmiit asupra șoferilor.

Consideră că forțând limitele acestor oameni vor reuși să egaleze sau să îi întreacă pe cei cu care se compară, uitând că nu compararea, ci diferențierea și crearea unui climat de colaborare le pot asigura progresul.

Cei care nu au o privire din interior asupra meseriei de șofer de cursă lungă o asociază cu libertatea, autonomia și aventura care par să le ofere.

Ne-am aștepta ca angajatorii să aibă o altă înțelegere. Anume că șoferii de tir sau de alte autovehicole, ce conduc mai mult decât o zi, au o meserie cu risc crescut, ce implică ample discuții.

În cazul unora din patroni sau șefi de departamente se poate vorbi de o indiferență față de angajați, dar cred că pentru majoritatea e vorba despre necunoaștere și mai ales de lipsă de comunicare.

Pentru mulți transportatori, criza a însemnat „mai multă muncă pe bani mai puțini”, dar mai multă muncă se traduce întotdeana prin eforturi crescute. Aceste eforturi suplimentare devin adeseori cauze directe pentru bolile profesionale. Ne poți oferi câteva exemple în cazul șoferilor?
Stresului provocat de criză și scăderea salariilor i se adaugă riscurile la care sunt supuși șoferii. Voi enumera categoriile de riscuri: prin suprasolicitare – neuropsihică: durata muncii, orarul diurn / nocturn, frecvența curselor și alternanța somn-veghe, concentrarea atenției; a aparatului locomotor: pozitie șezândă prelungită / încordarea unor părți ale corpului, mișcări repetitive, poziții vicioase / condițiile ergonomice ale mașiniilor și ale scaunelor; a analizatorilor vizual și auditiv; prin agenți fizici – zgomot și vibrații, temperatură și umiditate, iluminat, pulberi; prin agenți chimici – substanțe toxice, volatile, agenți cancerigeni; prin agenți biologici – bacterii, virusuri, fungi; psihosociale – determinate de relația de muncă / interacțiunea cu alți participanți la trafic ori controlori de trafic; determinate de comportamente individuale – alimentație, fumat, alcool, droguri.

Durerile de cap sunt frecvente. Stresul, condițiile de iluminat, durata mare de condus și fenomenele deranjante la videoterminal se cumulează și coduc la cefalee. Folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor adiționale se adaugă la sporirea cauzelor durerilor de cap, dar crește și riscul tumorilor cerebrale.

Conjunctivitele, suprasolicitarea ochilor, scăderea acuității vizuale și apariția unor tulburări vizuale sunt comune printre șoferi. Din cauza zgomotului pot apărea fenomene de hipoacuzie – surditate.

Boala șoferilor, cum adesea ei înșiși și-o identifică, se manifestată la nivelul coloanei vertebrale prin deviații ale coloanei, dureri de șezut, discopatii și lombosciatică.

Poziția prelungită și rigidă a brațelor duce la compresia nervilor și a vaselor din zona pectorală, încât apar dureri și senzații neplăcute. Diferitele mișcări ale antebrațului și mâinii conduc în timp la stări de oboseală și de pierdere a controlului, ce pot evolua și spre anchiloze locale.

Pielea e afectată, prin expunerea la soare și crește riscul dezvoltării unor cancere. Șoferul e descris în literatura medicală ca omul cu două fețe, dermatoheliosis unilateral, în termeni medicali: fața șoferului de cursă lungă, datorită expunerii la razele UV, se modifică, încât o parte apare mai deteriorată decât cealaltă.

Cei care circulă în zone cu temperaturi scăzute și folosesc tipul de încălzire prin scaun pot fi afectați la nivelul zonelor supraîncălzite de așa numitul Toasted Skin Syndrome – sindromul pielii arse.

Mai există frecventa boală hemoriodală, cunoscută printre șoferi, varicele membrelor inferioare și riscului de cancer de vezică urinară.

Anul acesta tema accidentelor rutiere a fost intens dezbătută. Nici șoferii de camioane nu sunt scutiți de astfel de incidente. În opinia ta, bolile profesionale sau stările care le preced pot fi cauze majore în aceste accidente? Câteva exemple, te rog.

Bolile pot crește riscul apariției accidentelor rutiere. Sunt menționate frecvent tulburări de somn, ale ritmului veghe-somn, apneea nocturnă – pauze respiratorii de minim 10 minute în timpul somnului, întâlnită la cca. cinci milioane de conducători auto europeni, sindromul de oboseală cronică.

Un studiu de la Universitatea din Utrecht (Olanda), publicat de Journal of Sleep Research, demonstrează că după două ore la volan se comit greșeli similare ca la o alcoolemie de 0,5 ‰. După trei ore performanțele corespund unei alcoolemii de 0,8‰, iar după cinci ore de 1 ‰.

La final, câteva sfaturi practice pentru toți șoferii în perioada sărbătorilor, pentru lunile de iarnă și pentru anul ce vine.
Distanțele mari au impact şi asupra alimentației sau stării emoționale. Lipsa restaurantelor ori posibilitățile reduse de a alege îi determină să aleagă fast-food-uri sau localuri unde se servesc alimente adesea expirate.

Bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul zaharat pot fi prevenite prin identificarea unor formule prin care să se poată asigura necesarul caloric. Discuția cu medicul de familie și cu un nutriționist e recomandată. Consumul de bere fără alcool, neindicat.

Pot fi perioade îndelungate departe de familie și mai ales de soție. Singurătatea, tentațiile pe șosele îi îndeamnă să apeleze la serviciile unor anume femei. Consecințele sunt dobândirea unor boli infecțioase și răspândirea lor: transmiterea ulterioară soției și afectarea căsătoriei.

Angajatorii să privească mai profund când decid să trimită un șofer în cursă. Şoferii să înțeleagă că spațiul în care-și petrec zeci și sute de ore, cabina, e ca o casă.

Designul scaunului, climatizarea, lumina, păstrarea alimentelor și apei, microclimatul le pot influența sănătatea fizică și psihică. Fiecare componentă e bină să fie analizată corespunzător.

Iar noi, când sunăm la o firmă, solicitând un transport ori dând click pe o comandă, să ne gândim că antrenăm un proces ce influențează sănătatea cuiva și viața unei famii. Urez tuturor transportatorilor un an binecuvântat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seven + 10 =