Doroș (ANAF): Cele mai importante schimbări ale Codului Vamal vizează informatizarea schimbului de infomații

România aderă la Codul Vamal Unional, începând cu data de 1 mai 2016, ceea ce presupune informatizarea schimbului de informații între autoritățile vamale și operatorii economici, a prelucrării datelor și a comunicării între cele două părți, susține președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș, citat de Agerpres. foto

„Codul Vamal Comunitar s-a schimbat. Cele mai importante schimbări sunt: realizarea tuturor schimburilor de informații între autorități vamale și operatori economici printr-un sistem electronic de gestiune a deciziilor vamale, care se va aplica de la 1 mai, și prelucrarea electronică a tuturor informațiilor schimbate între autoritățile vamale, între operatorii economici și autoritățile vamale, care va conduce la modificarea substanțială a sistemelor și aplicațiilor informatice existente și la dezvoltarea altora noi, atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivel național”, a declarat, luni, Doroș într-o conferință de specialitate.

Potrivit acestuia, Codul Vamal comunitar a apărut pentru prima dată în 1992, însă, de la acel moment a intervenit o informatizare puternică, dar și o schimbare a comerțului, care au impus o modificare a acestuia.

„În domeniul vamal, importantă a devenit informatizarea. Analizele, concluziile, administrarea în sine se fac pe baza datelor pe care le avem și le prelucrăm în sistemele noastre informatice. Este foarte important și ne străduim să informatizăm și să avem un flux automat de date atât de la contribuabili către ANAF, cât și de la ANAF, respectiv Direcția Vămilor, către contribuabili”, a spus Doroș.

El a vorbit și despre programul de modernizare a ANAF, în cadrul programului cu Banca Mondială, ale cărui efecte se vor simți în piață în 2-3 ani.

„Pentru noi, simplificare înseamnă ca fluxul de date să circule în ambele părți fără opreliște, ca aceste date să fie în sistem informatic, pentru ca, astfel, administratorul fiscal să poată să determine probitatea operatorilor economici din birou și să-și diminueze pe cât posibil acțiunile în teren, în acest fel fără să deranjeze prea mult activitatea operatorilor economici, dar având un ecran foarte clar al celor care-și desfășoară activitatea în mod corect față de cei care nu o fac”, a explicat președintele ANAF.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − 10 =