Declarația ARTRI cu privire la evoluția transporturilor rutiere

Asociația Română pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI) și Revista Mișcarea au organizat evenimentul întitulat „Evoluția transporturilor rutiere: profit, adaptare sau faliment?”, pe 12 noiembrie 2013, la București.

Transporturile rutiere au fost şi vor rămâne un indicator important al nivelului de dezvoltare al societăţii în ansamblul ei. Fie că vorbim despre transporturile de persoane, fie că ne referim la cele de mărfuri, observăm la nivel mondial, european dar şi naţional, o tendinţă clară: conştientizarea puternică a rolului pe care îl au acestea în ponderea economiei reale. O astfel de conştientizare a generat trei schimbări majore în industria transporturilor din ultimii ani. 

1. Adaptarea continuă, cu importante sacrificii, la datele şi la efectele crizei a devenit temelia business-ului în transporturi. În noua lume a transporturilor, fie te adaptezi inteligent, fie frânezi şi tragi pe dreapta.

2. Investiţiile de bază s-au diversificat, în structura acestora apărând costuri semnificative pentru departamentele de business intelligence (analiză strategică) şi de promovare. Viteza informaţiei de specialitate începe să conteze din ce în ce mai mult.

Ultimul sondaj al Revistei Mişcarea cu privire la elementele unei afaceri de succes în transporturi pune pe primul loc viziunea pe termen lung. Calitatea serviciilor ocupă poziţia secundă în preferinţele profesioniştilor iar „relaţiile” – un concept profund uman, nu doar balcanic – ultimul loc. Transportatorii români încep să-şi regândească afacerile în cadre mult mai largi, fie datorită exigenţelor economiei globale, fie datorită unei schimbări de mentalitate pe care o salutăm şi o încurajăm.

3. Guvernele naţionale (entităţi profund îndatorate) îşi fac serioase calcule şi planuri de supravieţuire pe seama mediului de afaceri. Transportatorii resimt din ce în ce mai mult nevoia unui scut în faţa presiunilor guvernamentale, iar asociaţiile de profil din toată lumea (apolitice, prin statut) vor fi nevoite să lase în urmă orice abordare duplicitară.

Aceste aspecte introductive fiind spuse, haideţi să încercăm să intrăm în miezul problemei! Din 2007 până în prezent, industria transporturilor rutiere din România trece din printr-o complexă fază de tranziţie. Riguros vorbind, acesta ar fi termenul care ar descrie cel mai exact situaţia acestor 6 ani pentru că ştim de unde venim, dar nu ştim cu siguranţă încotro vom merge fără o justă metodă de analiză. În anul 2007, anul aderării la UE, preşedintele ţării era Traian Băsescu, la Bruxelles conducea Barosso, la Moscova Putin, la Transporturi Berceanu, la BNR Isărescu şi niciunul din primii 10 cei mai bogaţi români, conform Capital Top 300, nu se ocupa cu transporturile rutiere de marfă.

Pentru prima dată după 1989, PIB-ul României depăşise 100 de mld. de euro. Tot atunci datoria externă, conform BNR, era de 58,628 mld. de euro, adică peste 50% din PIB. La nivel de persoană fizică sau juridică ne împrumutam relativ ieftin, dobânda de referinţă a BNR oscilând între 8,0 şi 10, 5 procente. Salariul minim pe economie era de 390 lei, aproximativ 114 euro, cel mediu brut era de 1.410 lei iar cel net de 1.043 lei. În 2007, făceam comerţ cu bunuri de 76,92 mld. de euro, cu un sold de -17,822 mld. euro. Rata inflaţiei era de 6,57%. Legislaţia naţională suferea o metamorfozare aproape zilnică iar românii erau foarte optimişti că au pornit pe drumul prosperităţii. Astăzi avem un PIB de aproape 140 mld. euro, o datorie externă totală de 97,258 mild. euro, aceiaşi conducători în România, Rusia, la Bruxelles şi la BNR, o legislaţie de republică bananieră, un salariu minim de 800 RON, o inflaţie de 3,4 %, un optimism rezervat, şi niciunul din primii 10 români, conform Forbes România, nu se ocupă cu transporturile rutiere de mărfuri.

Prin prezentarea acestor informaţii atât de diversificate le sugerăm celor care doresc să înţeleagă domeniul complex al afacerilor din transportul internaţional de marfă că o aşa-zisă „analiză” de tip SWOT (puncte tari, puncte slabe), precum cea oferită de UNTRR inclusiv membrilor ARTRI într-un material inutil de propagandă, este insuficientă şi nerelevantă. Este insuficientă în raport cu suma factorilor politici, economici, socio-culturali şi tehnologici interni şi internaţionali care influenţează evoluţiile afacerilor. Este inutilă şi nerelevantă în generarea unor prognoze realiste. Avertizăm pe această cale transportatorii români că materialul în cauză nu reprezintă un instrument de încredere în alcătuirea unor planuri de afaceri pentru următorii ani, textul având erori în prezentarea informaţiilor INS şi în calculele statistice, precum şi exagerări bizare sau chiar absurde în prognozele pe următorii 2 ani.

Cea mai sigură analiză a acestui domeniu este analiza PEST. Conform cercetărilor noastre, adresându-ne în mod deschis tuturor transportatorilor români, pentru anul 2014 putem să afirmăm următoarele:

Transportul rutier internaţional de mărfuri va ţine pasul cu atitudinea consumeristă moderată a lumii, transportatorii mizând pe stabilitatea geopolitică actuală şi pe acordurile tradiţionale de comerţ. Piaţa europeană are premise pentru a deveni mai dinamică şi mai atractivă pentru transportatorii români în special în trimestrele 2 şi 3 ale anului viitor, rămânând destinaţia preferată a majorităţii acestora. La comandă politică, piaţa estică va deveni tot mai puţin transparentă şi impredictibilă pentru unii europeni. Ambiţiile Rusiei, de a clona parţial sistemul economic al UE până în 2018, şi ale oligarhilor de pe lângă Kremlin, de a-şi aservi transportul rutier în Federaţia Rusă şi în Uniunea vamală, vor mai genera confuzii. Recomandăm transportatorilor români un contact cât mai strâns cu ARTRI pentru evitarea oricăror paşi pripiţi. Nu preconizăm înlocuirea sistemului TIR în spaţiul estic în următoarele 12 luni.

Turcia şi Serbia vor rămâne destinaţii extracomunitare importante pentru transportatorii români în măsura în care negocierile pentru aderare la UE vor avansa cu aceste state. Presiunea politică poate tempera zelul protecţionist al turcilor şi poate deveni un factor instructiv pentru sârbi. Recomandăm transportatorilor români solicitarea de sprijin în continuare pentru rezolvarea problemelor, în limitele acordurilor existente.

În 2014 vom avea un nou Cod vamal al Uniunii Europene, un nou Parlament European, un nou Preşedinte al CE, un nou Cod fiscal în România, un nou Cod rutier, un nou preşedinte şi poate un alt Guvern. Se anunţă, aşadar, un an agitat şi costisitor. În plan economic intern, aşteptăm costuri suplimentare la carburanţi, neclarificate deocamdată de benzinari, litrul de motorină putând ajunge în jurul valorii de 7 lei. Recomandăm transportatorilor români ajustări inteligente în oferta lor, în aşa fel încât amortizarea să fie posibilă şi realistă.

Dacă am vorbit despre evoluţie în titlul acestui eveniment, unde se vor spune multe şi despre scăderi şi despre pierderi importante, am vrut să sugerăm că există o îmbunătăţire palpabilă la nivelul mentalităţii transportatorilor. Grija şi prevederea trebuie să înlocuiască teama şi regretul. Această nouă mentalitate este absolut necesară în lumea de mâine a afacerilor din transporturi şi o salutăm aici ca pe o rază de speranţă.

Constantina Ghiţă,
Membru al Consiliului Director al ARTRI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 − four =