Cine privește cu..." />

De ce nu vor iriga fondurile europene România?

CORIDOARELE EUROPENE – DRUMURILE COMERȚULUI FĂRĂ FRONTIERE

Cine privește cu atenție harta coridoarelor rețelei europene de transport (TENT-T NETWORK CORRIDORS), înțelege că distribuția banilor europeni pentru dezvoltarea euro-infrastructurii este gândită foarte pragmatic.

De la Glasgow la Lefkosia și de la Helsinki la Sevilla, cele 11 coridoare leagă marile porturi din Nordul Europei cu cele din Sudul Europei. Și nu doar că le leagă; le și asigură capacitatea de a expedia rapid pe continent sau de a prelua din Europa cantități uriașe de mărfuri. 

Cele 11 coridoare sunt, așadar, căi comerciale gândite, în primul rând, după criterii globale de eficiență și abia în al doilea rând după criterii politice europene. Cu toate acestea, în viziunea eurocraților, aceste două criterii se contopesc de fiecare dată când este în joc extinderea UE.

ROMÂNIA – PUNCT TERMINUS ÎN CORIDORUL IV

Coridorul IV paneuropean (desenat de la Dresda la Constanța), urmează în cea mai parte cursul fluviului Dunărea. Consecința imediată este faptul că România a devenit punctul terminus al acestui coridor.

Dar o altă consecință foarte importantă și ignorată de noi este aceea că partea nordică (nord-vest, nord-est) și estică a țării au rămas departe de marele circuit al mărfurilor.

În actuala geografie economică a UE, Moldova, Bucovina și Maramureșul rămân – pe perioadă nedeterminată – în afara jocurilor financiare.

Consecințele acestei „excluderi indirecte” pot fi multiple: șomajul crescut, PIB-ul regional scăzut și, oarecum paradoxal, lipsa impulsului pentru investitiții în infrastructură.

Distanța prea mare de traiectul coridorului IV va fi interpretată ca o dificultate bugetară suplimentară iar încercările politicienilor (vezi cazul lui R. Fenechiu) de a lega Estul de Vest sau de Sud vor fi clasate ca „lipsite de importanță strategică”.

INTERGRAREA REPUBLICII MOLDOVA – O ȘANSĂ PENTRU ROMÂNIA 

Din punct de vedere strict strategic, integrarea Moldovei poate genera interese imediate pentru dezvoltarea unor ramificații mai clare spre Estul României a Coridorului IX paneuropean. Cu atât mai mult integrarea Ucrainei.

Dar chiar și asa partea de Nord a țării va rămâne netranzitată de vreun astfel de coridor. Acestea fiind datele actuale, România va trebui să ia în calcul elaborarea unui program de conectare a Nordului la celelelalte zone din motive economice, administrative și, de ce să nu o spunem, din motive de siguranță națională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × two =