Europa stă cu picioarele sale pe un..." />
SURSA Reuters

De ce crește șomajul în UE

Europa stă cu picioarele sale pe un munte de posibilități și pe unul de neputințe. Posibilitățile țin productivitatea calitativă și de consumul intern încă neprăbușit.

Neputințele vin din dezorientarea politică și din gândirea economică încâlcită. De aceea, Europa se teme să ridice un picior și să pornească la drum pentru că nu mai este atât de sigură încotro să o apuce.

New Deal într-o „vale a plângerii”
Postura numită până nu demult „lider mondial în comerț” nu mai este o țintă ușor de atins. Țările BRICS nu dau semne de recesiune, SUA se păstrează într-o zonă nebuloasă și impredictibilă iar UE abia acum își dă seama de două mari pericole: îmbătrânirea populației active și șomajul în creștere.

Dacă prima problemă nu are rezolvare politică (în afara unei viziuni creștine), a doua face obiectul unui New Deal pentru Europa. Franța și Germania au intuit primele riscurile șomajului juvenil care poate duce la costuri sociale sporite, la infracționalitate și anarhie într-o vreme în care austeritatea a devenit, deja, cel mai disprețuit cuvânt din dicționar.

Programul numit „New Deal for Europe” are o finanțare de 60 de miliarde de euro, pe şapte ani, măsura principală fiind introducerea unui „contract unic (în UE) pe perioadă nedeterminată”. Spania, o țară puternic avariată de criză și de șomaj, nu s-a arătat prea dispusă să creadă în virtuțile acestui nou program.

New Socialism, aceeași utopie

Dar să vedem ce au spus „cetățenii europeni” și din alte țări la aflarea veștii de pe Presseurop (14 mai 2013). Francezul Pascal L. comentează:

„Aceste măsuri nu vor genera locuri de muncă suplimentare, ci vor oferi posibilitatea angajării unor persoane din alte categorii. Ar fi vremea ca oficialii UE să realizeze faptul că o bună parte din criza locurilor de muncă e generată de regulile care guvernează moneda euro. […]

La apariția sa, euro a moștenit regulile mărcii germane, reguli distincte de cele ale francului și ale monedelor din Sud. În Germania investițiile erau corelate cu prezența rezervelor în vreme ce în țările din Sud cu fonduri din împrumuturi bancare.

Astăzi, euro nu are capacitatea de a injecta capital permanent în infrastructurile (naționale n.n.) și fiecare sumă împrumutată trebuie să se întoarcă la bănci alături de dobândă”.

Un vorbitor de engleză, care semnează Kubanek, scrie: „Tinerii nu au nevoie de nici un ban. Ei au nevoie de reduceri drastice ale birocrației și de liberalizarea economiilor, toate acele acțiuni care ajută mediul de afaceri. Europa are nevoie de o mulțime de întreprinderi competitive, nu de un nou socialism sau de planificare centrală”.

Noile caste europene
Șomajul și inflația sunt instrumente de control și de propagandă pentru statul capitalist. Pentru UE acestea mai joacă un rol: influențează migrația forței de muncă de la o țară la alta, generând o transhumanță de la Sud la Nord. În plan politic, eurocrații se considera membrii Castei Păstorilor.

În plan social, membrii Castei Războinicilor – apărători ai „drepturilor și libertăților”. În plan economic, rămâne un mister! Cert este că din Casta Paria face parte majoritatea cetățenilor UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × 4 =