Rom..." />

Cum am ajuns să plătim deszăpezirea dublu față de Finlanda?

România a plătit iarna trecută cam 2.900 de euro pe kilometrul de șosea deszăpezit. Finlanda dă pe aceeași operațiune doar 1.200 – 1.300 de euro.

Provine diferența dintr-o calitate mai bună a lucrărilor la noi sau din faptul că finlandezii merg pe zăpadă și folosesc anvelope cu ţinte metalice, cum susține CNADNR?

Compania de Autostrăzi a plătit în cele patru luni ale iernii trecute 47 de milioane de euro la deszăpezirea celor 16.200 de kilometri echivalenți de autostrăzi și drumuri naționale.

Se consideră că kilometrul de autostradă, cu două benzi pe sens, e egal cu patru kilometri echivalenți. Cei 47 de milioane de euro nu sunt speculație de presă, ci o cifră oficială CNADNR, după ce presa n-a contenit să susțină că în România deszăpezirea e extrem de scumpă comparativ cu țări a căror climă e mult mai aspră.

Potrivit CNADNR, cei 47 de milioane de euro se împart astfel: plăți efective la firmele de deszăpezire – 27,9 milioane de euro; aprovizionarea și transportul materialelor în baze – 13,9 milioane de euro; deszăpezirea cu utilaje proprii – 2,7 milioane de euro; alte cheltuieli – 1,3 milioane de euro; panouri parazăpezi și mixtură stocabilă așternută pe carosabil – 1,6 milioane de euro.

„După încheierea activităţii de iarnă 2012 – 2013, costurile au fost de 209 milioane de lei. La 16.200 km echivalenți reprezintă 12.927 lei pe kilometru sau 2.938 euro/km, faţă de 3.289 euro/km la finalul iernii 2011 – 2012”, afirmă CNADNR. Iarna trecută, Compania a folosit 150.000 de tone de nisip și 244.000 de tone de sare, se mai arată în document.

Finlanda, de peste două ori mai puțin

E cazul să ne bucurăm că deszăpezirea costă „doar” 2.900 de euro/km și nu 5.000 de euro/km, cât a afirmat presa, bazându-se pe valorile estimative ale contractelor licitate, nu pe cele efectiv obținute în licitații?

Potrivit unei cercetări din anul 2011, de la Universitatea Saimaa, Finlanda are o rețea rutieră națională de 78.000 km: aproape cinci ori mai mare decât cea gestionată de CNADNR. Dar Finlanda cheltuie pe kilometru mai puțin de jumătate din suma consumată de CNADNR.

Explicații?
Narcis Neaga, director general interimar CNADNR: „În ţările nordice, zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral – nu există noţiunea de «drum la negru». Sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a autovehiculelor cu cauciucuri speciale (crampoane), ce permit circulaţia atât pe zăpadă, cât şi pe zone cu gheaţă, acest tip de anvelope nefiind utilizate în România”

Climatul Finlandei e suficient de aspru. Iarna ține șase luni, nu patru, ca în România. În vest, lângă mare, umiditatea se transformă rapid în polei. În nord și est, cu climat continental, căderile de zăpadă sunt frecvente.

Finlanda a cheltuit în ultimii doi – trei ani, pe deszăpezire, 98 de milioane de euro, adică de 3,6 ori mai mult decât CNADNR, la o rețea de cinci ori mai mare. Media pe kilometru: 1.300 de euro, maximum 4.000 de euro la drumurile de primă clasă.

Cum explică CNADNR diferența?

Sunt două elemente ce explică diferența de preț, susține directorul general CNADNR, Narcis Neaga. „În ţările nordice, zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral: nu există noţiunea de «drum la negru»”, a spus el. Potrivit şefilor CNADNR, în Finlanda zăpada nu se curăţă total, pe când în România după deszăpezire trebuie să se vadă asfaltul.

Neaga afirmă că în ţările nordice se foloseşte alt tip de cauciucuri, neutilizat în România: „Sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a vehiculelor cu cauciucuri speciale cu crampoane, ce permit circulaţia pe zăpadă şi pe gheaţă”.

Să luăm în ordine argumentele. Anvelopele cu ținte nu sunt obligatorii, ci opționale. Orice anvelopă cu ținte distruge drumul. În Finlanda, vehiculele trebuie dotate cu anvelope de iarnă de la 1 decembrie, dar anvelopele cu ținte și lanțurile pot fi folosite doar după 1 noiembrie. Nici vorbă de obligativitate. Mai mult, aceste anvelope nu pot fi folosite după 1 aprilie.

• 1.300 de euro/kilometru plătește în medie Finlanda pe deszăpezire, mai puțin de jumătate din suma cheltuită de România • 80.000 de tone de sare se folosesc în medie anual în Finlanda la deszăpezire, de trei ori mai puțin decât în România •

Șoselele din prima clasă (Is), ce totalizează 3.194 km, care au 40% din trafic, n-au voie să fie acoperite cu zăpadă. Prezența omătului e permisă doar pe celelalte clase de drumuri, însă aici neuniformitatea zăpezii e controlată, fiind limitată la cel mult 2 cm.

Standardele impun niveluri minime ale fricțiunii pe drumuri. Pe șoselele slab circulate, se folosește doar nisip, iar pe cele aglomerate sare, dar niciodată în formă solidă, ci doar lichidă sau sare umezită în prealabil.

Misterul costurilor mici?

Toate acestea fiind spuse, apare întrebarea: cum reușește o țară cu climă aspră ca Finlanda, cu prețuri mai mari în general decât România, să-și deszăpezească șoselele mai ieftin și să obțină condiții de trafic, credem noi, mai bune iarna?

Finlanda consumă anual doar 80.000 t de sare: de trei ori mai puțin ca România, deși are o rețea de cinci ori mai mare.

Aceasta se reflectă in costuri. Explicația diferențelor Finlanda – România nu e în anvelopele cu ținte sau zăpada lăsată deliberat pe carosabil, ci în managementul cu cap din domeniu.

În Finlanda, firmele doritoare de contracte sunt selectate în două etape. Prima dată se face o precalificare, apoi contractul se acordă pe baza prețului minim.

În România, o bună parte din contracte se dau în urma cererilor de ofertă, făcute în miezul iernii, cum e și în acest an.

De aici prețurile mari cerute de constructori. Dacă în Finlanda un contract se dă pe cinci – şapte ani, în România acesta e în cel mai bun caz pe doi – trei ani și e doar pentru iarnă.

În Finlanda, lucările de deszăpezire sunt împărțite în trei clase: de bază, grele și foarte grele; fiecare firmă trebuie să îndpelinească anumite cerințe pentru a se putea califica la fiecare categorie.

O consecință a contractelor pe cel puțin cinci ani, pentru întreaga perioadă a anului: firmele finlandeze își pot face previzionări mai precise ale costurilor și prețurilor cerute și au garanția recuperării mai facile a banilor investiți în utilajele de deszăpezire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 − six =