În timp ce orgol..." />

Cum a ajuns România un nimeni pe Marea Neagră

În timp ce orgoliile multor români sunt gâdilate plăcut de declaraţi­ile guvernaţilor că România, prin Constanţa, joacă un rol-cheie în transportul naval european, oamenii de afaceri români proprietari de nave RoRo îşi caută contracte prin Europa, după ce au fost izgo­niţi de turci din bazinul Mării Negre.

Din trei nave RoRo deţinute de companii româneşti, două, aparţi­nând statului, stau stricate. A treia, deţinută de un grup din Constanţa, caută contracte în Europa, după ce a încercat fără succes să penetreze un sistem protecţionist al propriilor afa­ceri, practicat de turci şi tolerat de Ankara. Turcii au monopo­lizat traficul RoRo din Marea Neagră prin mijloace fără legă­tură cu libertatea comerţului.

O navă românească rătăcește prin Europa

Vă vom prezenta cazul unei firme autohtone ce a dorit să pună pe picioare o cursă RoRo între porturile românești și cele turcești. „Încercăm în con­tinuare să avem relații bune cu ei, sperăm că vom reuși până la urmă să deschidem o relație de transport și nu aș vrea să existe repercusiuni“, ne-a de­clarat directorul general al fir­mei. „Nu ţin morţiş să fie nava noastră RoRo cea care furni­zează astfel de servicii. Puteau să fie feriboturile CFR Marfă, dar măcar una românească din două nave ce fac curseRomânia – Turcia“, spune cu năduf directorul firmei.

Compania a fost înființată imediat după 1990. Cinci – şase nave maritime, din care una de tip RoRo (pentru transportul camioanelor). Nava dispune de un kilometru de punte de­dicat transportului camioane­lor. A fost construită înainte de 1989, fiind una din cele peste 240 de nave maritime deţinute de România.

După 1991, şi-a găsit locul peste tot în Europa şi a deservit rute maritime pe tot continen­tul. Peste Canalul Mânecii, a transportat camioane, remorci, maşini sau containere între Ze­ebrugge (Belgia) şi Sheerness (Anglia). În 2008, închiriată în baza unui parteneriat în care românii puneau la dispoziţie echipajul şi vaporul, iar străinii asigurau marfa, a făcut curse Marsilia – Alger. În 2009, a operat în porturi din Italia (Brindisi) sau Spania (Palma de Mallorca). O dată cu criza, a fost readusă acasă. Ce oprtuni­tate mai bună decât operarea de curse RoRo din Constanţa spre porturile turceşti? Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Doi ani de eforturi nu au fost suficienți.

Ce s-a întâmplat?

Piaţa transportului rutier de mărfuri din Europa e foarte dură. Câştigă cel mai bine po­ziţionat. Aflaţi în afara cleştelui de reglementări şi control UE, turcii au introdus în mai multe puncte de trecere a graniţei faci­lităţi la plata carburanţilor. Sta­tul turc, preocupat de mediul de afaceri din ţara vecină, a permis ca în mai multe porturi private ce oferă servicii RoRo acciza la carburanţi să nu fie plătită.

„Orice camionagiu benefici­ază de 550 de litri de motorină fără taxe. În loc să plătească 1,20 $/l, un camion va plăti 0,5 – 0,6 $/l“, spune directorul firmei românești. Potrivit unui acord România – Turcia, sta­tele-şi acordă reciproc câteva mii de permise de liberă tre­cere, cu condiţia ca transpor­tul să aibă loc cu nave RoRo puse la dispoziţie de operatori din cele două ţări. „Sunt două avantaje: tichetele de trecere gratuită; şoferii pot dormi pe durata cursei RoRo, urmând ca la reluarea cursei pe şosea să conducă fără a mai fi obli­gaţi să stea timpul regulamen­tar“, explică el.

Accesul firmei românești în porturile turceşti nu s-a dove­dit însă atât de lesnicios. „Am încercat la Pendik (în Marea Marmara – n.r.), unde au termi­nal privat cu o astfel de staţie, la Ambarlîk (pe coasta de sud-est a Mării Negre – n.r.), însă proprietarii ne-au refuzat. Am încercat şi în Haydarpasa Port (Istanbul – n.r.), unde e un fel de CFR Marfă al lor. Am aştep­tat 18 luni. Nu ne-au primit. O lună mai târziu a fost primită UN RoRo, companie turcească. Nu agreau firme româneşti“, spune directorul. Companiei românești nu i s-a interzis ac­cesul în orice alt port, care nu oferea însă scutiri de taxe la car­buranţi. Ca proprietar de navă RoRo, e puţin probabil să oferi firmelor de transport preţuri atât de mici, încât acestea să renunţe la facilitatea carburan­tului ieftin.

După un an sau doi de încer­cări nereuşite, compania a re­nunţat la pavilionul românesc şi a înregistrat-o sub pavilion georgian, sperând că astfel va pătrunde mai uşor în portul georgian Poti. Turcii au rămas stăpânii traficului RoRo în Ma­rea Neagră. Majoritatea curselor din porturile lor sunt făcute de firmele turceşti. Navele acestora oferă transport spre Toulouse, Trieste, Constanţa sau porturi din Siria, Egipt şi Liban.

Noi cu vorba, ei cu banii

În timp ce Ministerul Trans­porturilor făcea declaraţii despre importanţa acordată transporturilor multimodale şi relaţiilor bilaterale cu Turcia, vecinii de la Marea Neagră erau interesaţi de apărarea interese­lor economice ale firmelor tur­ceşti. În iulie 2011, CFR Marfă informa românii că a încheiat cu UN Ro-Ro din Turcia un acord de lansare a unei linii de trans­port al camioanelor pe nave pe ruta Constanţa – Pendik. „Prin acest acord, se creează premise­le lansării unei linii RO-RO în­tre Constanţa şi Pendik (Istan­bul), după amenajările la mal necesare, în conformitate cu standardele Schengen“, spunea acum un an CFR Marfă.

Tot în februarie anul trecut, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, declara că o linie de fe­ribot va lega Constanţa cu Pen­dik. Administraţiile porturilor Constanţa şi Pendik au sem­nat un protocol de colaborare, pentru deschiderea unor linii regulate de transport de marfă pe Marea Neagră. Omul de afa­ceri comentează: „Într-adevăr, s-au ţinut de cuvânt. S-a deschis transportul RoRo România – Turcia. Dar cu nave turceşti, nu româneşti. Aceasta stătea în puterea celor ce ne reprezintă la negocierile cu turcii“.

Cele două feriboturi de stat stau trase pe dreapta. Motoa­rele slabe asigură o viteză de croazieră de opt – zece noduri (aproximativ 14 – 17 km/h), insuficientă pentru a face atrac­tiv serviciul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

9 + thirteen =