Nodul Lancram. SURSA SkyScraperCity

Coridorul IV paneuropean ar putea fi terminat la mustață, în 2015

Deși e de 10 ani pe agenda publică – fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, susținând că a angajat încă din anul 2004 finanțările necesare lucrărilor, Coridorul IV de transport paneuropean a ajuns la un dezamăgitor stadiu de 85 km terminați din totalul de 330 km.

Lucrările la autostrada ce corespunde Coridorului IV de transport paneuropean Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Orăștie – Sibiu ar putea fi terminate cu puțin noroc până la sfârșitul anului 2015, când expiră termenul până la care pot fi folosiți banii UE alocați României în Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T).

segmentele Coridorului IV in Romania

Pentru realizarea autostrăzii, CE a alocat României, în exercițiul financiar 2007 – 2013, 1,9 miliarde de euro, reprezentând 85% din valoarea estimată a proiectelor.

Sumele cheltuite concret vor fi însă mai mici, fiind cele rezultate după licitații. Restul banilor – 15% din valorile estimate, la care se adaugă cheltuielile neeligibile, precum cele cu exproprierile, mutările de utilități și descărcările arheologice, trebuie puși de la bugetul de stat, reprezentând cofinanţarea.

Exercițiul financiar al UE expiră la finele acestui an, însă beneficiarii au la dispoziție încă doi ani pentru cheltuirea banilor.

Tot ce nu va fi consumat până la sfârşitul lui 2015 va fi retras de UE. Dacă din păcate România va trebui să facă față situației, terminarea lucrărilor se va face din bani de la buget.

Cu doi ani deci înainte de data până la care lucrările pot fi terminate, autostrada are doar 85 km pe care se poate circula, din totalul de 330 km, adică aproximativ un sfert.

A clacat înainte de recepţia lucrării

Autostrada a ajuns să aibă câte ceva din orice proiect important de infrastructură din România: licitații trucate, fraudări de fonduri, contestații interminabile, umflări de valori de zeci de milioane de euro, calitatea proastă a lucrărilor și panglici tăiate prematur.

150 km – lungimea însumată a loturilor de autostradă din Coridorul IV pe care situația e critică.

S-a ajuns la câteva performanțe regretabile. Autostrada conține tronsonul de autostradă al cărui contract face obiectul celei mai îndelungate dispute (lotul 2 din Timișoara – Lugoj nu e nici acum atribuit, deși au trecut doi ani de la organizarea unei prime licitații pentru selecția constructorului).

Este tronsonul de autostradă ce a clacat cel mai repede calitativ după deschiderea circulației, înainte de a fi predat Companiei de Autostrăzi. Segmentul Arad – Timișoara a început să dea bătăi de cap șoferilor încă din primăvara acestui an, în condițiile în care nici măcar nu începuse să curgă termenul de garanție de doi ani, căci recepția lucrărilor a fost făcută de-abia luna trecută.

Sectoarele cu probleme

Dacă în privința loturilor în lucru nu sunt probleme majore, acestea fiind terminate în proporție mai mare de 50%, emoțiile privesc tronsoanele pe care nu sunt semnate contracte de construire. Este vorba despre loturi a căror lungime însumată e de 200 km, adică 60% din întreaga autostradă. Situația e critică mai ales pe 150 km de autostradă.

Astfel, primul lot de la intrarea în țară, la Nădlac, are un câștigător recent numit de CNADNR: firma italiană Astaldi. Rezultatul licitației era însă, la momentul scrierii articolului nostru, în interiorul termenului de contestație. Inițial, lotul a fost atribuit firmei Romstrade, deținută de Nelu Iordache, însă contractul a fost reziliat după reținerea acestuia.

Nici lotul următor, care se termină la Arad, nu are o situație mai clară. Firma austriacă Alpine l-a adus la 85% stadiu de execuție, apoi contractul a fost reziliat în urma falimentului companiei. O nouă licitație nu a fost pornită.

Următorul lot spre centrul țării fără constructor – lotul 2 Timișoara – Lugoj, a fost disputat luni bune în Consiliul de Soluționare a Contestațiilor și la Curtea de Apel de firmele Selina și Spedition UMB.

Compania de Autostrăzi e în încurcătură, după ce a desemnat câștigătoare firma lui Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB, în condițiile în care ulterior Curtea de Apel a considerat că oferta sa nu corespunde și că Selina a fost pe nedrept exclusă din competiție.

Pe următoarele două loturi fără constructori – Lugoj – Deva, loturile 2 și 3, au fost desemnați câștigătorii, iar licitațiile au depășit faza contestațiilor și proceselor. Mai sunt de semnat doar contractele.

Potrivit cerințelor formulate anterior de CNADNR, termenele de execuție și proiectare la fiecare lot sunt de 24 de luni, în care sunt incluse șase luni, necesare proiectării. Lunile propice lucrărilor rămase până la sfârşitul anului, sunt puține. E improbabil că anul acesta se va mai putea face ceva.

Orice întârziere în desemnarea constructorilor ce vor realiza cei 150 km riscă să arunce România dincolo de termenul până la care vom putea folosi finanțările gratuite ale UE pentru construcția autostrăzii. Cât privește celălalt sector al autostrăzii A1, Sibiu – Pitești, acesta e prevăzut să fie finanțat tot din fonduri UE în anii 2014 – 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + twenty =