Consiliul TTE continuă procesul de reglementare a maselor maxime la transportul rutier

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a participat ieri, 5 iunie 2014, la Luxemburg, la cea de-a doua reuniune a Consiliului TTE – secțiunea transporturi din acest an.

Mase maxime autorizate la transportul rutier

Al doilea subiect pe agendă a fost obținerea acordului politic pe marginea propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE din 25 iulie 1996, de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a greutăţii maxime autorizate în traficul internaţional.

Dan Şova a susţinut obiectivele propunerii de revizuire a Directivei, de asigurare a unor condiţii de concurenţă mai echitabile, care să promoveze creşterea pieţei interne a transporturilor rutiere, precum şi de îmbunătăţire a eficienţei energetice a transportului rutier şi a condiţiilor de desfăşurare a transportului intermodal.

România susţine modernizarea transportului rutier şi introducerea de noi tehnologii, facilitarea transportului intermodal şi, nu în cele din urmă, eficientizarea activităţii de control în trafic.

Având în vedere particularităţile geografice ale statelor membre şi stadiul diferit de dezvoltare al infrastructurii rutiere de transport în statele membre, România consideră că acest cadru legislativ care se urmăreşte a fi creat trebuie să ţină cont într-o cât mai mare măsură  de condiţiile specifice existente în fiecare stat membru.

În unele cazuri infrastructura rutieră nu poate permite circulaţia liberă a unor vehicule cu dimensiuni mai mari decât cele pentru care a fost proiectată, fără efectuarea unor lucrări ample de dezvoltare, a căror realizare, necesită investiţii considerabile pe perioade mari de timp.

Prin urmare, este foarte important să se asigure un echilibru adecvat între îmbunătăţirea performanţelor aerodinamice ale vehiculelor şi protecţia mediului, pe de o parte şi respectiv, constrângerile legate de utilizarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere şi minimizarea oricăror potenţiale efecte negative asupra siguranţei rutiere, pe de altă parte

, a declarat Dan Şova.

Demnitarul a mulțumit preşedinţiei elene pentru considerentul propus ca răspuns la solicitările exprimate de România pe marginea art. 8 şi 9, privind posibilitatea statelor membre de a restricţiona, pentru motive ce ţin de siguranţa rutieră sau caracteristicile infrastructurii, circulaţia anumitor vehicule în anumite părţi ale reţelei lor rutiere, acolo unde directiva permite derogări de la masele şi dimensiunile maxime admise.

Ministrul a susţinut eliminarea propunerilor de modificare a art. 4, alin. 4 din directiva în vigoare, privind utilizarea transfrontalieră a vehiculelor mai lungi care traversează o singură frontieră (cu respectarea anumitor condiţii) şi, respectiv, a art. 4, alin. 1, privind eliminarea termenului „naţional”.

Avându-se în vedere opiniile divergente ale statelor membre pe marginea acestei problematici, în vederea obținerii unui acord, președinția elenă a UE a propus ca soluţie de compromis renunțarea la modificarea art. 4, obținându-se acordul politic la nivelul Consiliului, susţinut şi de România.

Ca parte a compromisului agreat, Comisia a prezentat o declarație care să întărească interpretarea sa anterioară, privind transportul transfrontalier limitat la două state membre învecinate.

Al patrulea pachet feroviar

Miniștrii Transporturilor din statele membre UE s-au pronunțat pentru adoptarea unui acord politic asupra a trei initiațive tehnice:

Propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în UE (Reformare);

Propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară (Reformare);

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004.

În ultimul deceniu, transportul feroviar din UE a cunoscut modificări semnificative, introduse treptat prin trei pachete legislative feroviare, destinate să deschidă pieţele naţionale şi să sporească interoperabilitatea la nivelul UE şi competitivitatea căilor ferate, păstrând totodată un nivel ridicat de siguranţă.

În ciuda dezvoltării considerabile a acquis-ului UE, prin care se instituie o piaţă internă pentru serviciile de transport feroviar, ponderea transportului feroviar în modurile de transport din UE e modestă.

Transportul feroviar internaţional funcţionează foarte greoi, din motive ce țin de faptul că reţelele de infrastructură au caracteristici tehnice diferite. E dificil de produs locomotive care să poată circula pe reţele feroviare din diferite state membre. Procesul de autorizare e costisitor şi de durată.

Cele trei inițiative legislative au ca obiectiv facilitarea transportul feroviar internaţional, prin simplificarea cadrului de autorizare şi certificare de siguranţă.

Dan Șova a susţinut reforma sistemului, ce va facilita transportul feroviar, ceea ce ar aduce, cum afirmă într-un comunicat Ministerul Transporturilor (MT), beneficii cost – calitate la serviciile de transport şi, implicit, în conectivitatea economiei naționale la Piaţa Unică.

Compensare şi asistenţă pentru pasageri

Președinția elenă a prezentat un raport de progrese la negocierile de până acum, la nivel european, pe marginea propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor, în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi a Regulamentului (CE) nr. 2027/97, privind răspunderea operatorilor de transport aerian, privind transportul aerian al pasagerilor şi al bagajelor acestora.

Propunerea vizează îmbunătăţirea aplicării normelor, prin clarificarea principiilor cheie şi a drepturilor implicite ale pasagerilor, care au generat în trecut numeroase litigii între companiile aeriene şi pasageri şi prin consolidarea şi mai buna coordonare a politicilor de aplicare desfăşurate la nivel naţional, cu luarea în considerare a capacităţilor financiare ale transportatorilor aerieni şi mai buna aplicare a drepturilor călătorilor, cu privire la manipularea necorespunzătoare a bagajelor.

Negocierile pe acest dosar continuă la nivel european. Printre aspectele problematice rămase în discuţie sunt pragurile pentru compensaţii. România a susţinut, pe parcursul dezbaterilor de la nivelul grupurilor pregătitoare ale Consiliului, eliminarea discriminărilor între zborurile intracomunitare și cele extracomunitare, din punct de vedere al dreptului pasagerilor la compensații.

Partea română a luat notă de raportul de progrese prezentat de Președinție, neavând loc dezbateri în cadrul reuniunii Consiliului TTE.

Propunere de revizuire a politicii în transporturile maritime

În Consiliului TTE de la Luxemburg, a fost propus miniștrilor spre adoptare proiectul de concluzii ale Consiliului, privind „Revizuirea la jumătatea perioadei a politicii UE în domeniul transporturilor maritime până în 2018 şi perspectiva pentru 2020”.

Proiectul de concluzii propus de președinția elenă reia în întregime declarația miniștrilor transporturilor maritime din UE, privind analiza de etapă a politicii europene în domeniul transportului maritim până în 2018 și perspectivele până în 2020, adoptată deja cu ocazia Reuniunii informale a miniștrilor de transport maritim din 7 mai 2014 de la Atena.

Cu ocazia Consiliului TTE, ministrul Transporturilor s-a exprimat în favoarea adoptării proiectului de concluzii. Prin adoptarea acestor concluzii, se dorește orientarea politicii europene în transportul maritim în următorii ani, cu accent pe nevoile și prioritățile transportului maritim la nivel internațional, astfel încât să se stimuleze creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și creșterea siguranței, securității și a protecției mediului marin.

Dan Şova a arătat susținerea României pentru îmbunătățirea performanțelor transportului maritim în domeniul protecției mediului marin la nivel UE și internațional, fiind favorabilă iniţiativei legislative europene de utilizare a LNG, atât în transportul maritim, cât şi pe căi navigabile interioare și de creare a unei infrastructuri minime pentru alimentare cu LNG în porturi până în anul 2025, respectiv 2030, în scopul reducerii dependenței de petrol și a emisiilor de CO­­2.

România sprijină dezvoltarea unor sisteme portuare mai sustenabile și eficiente şi de asemenea susține accelerarea digitalizării și simplificării procedurilor administrative pentru facilitarea traficului maritim, în special prin implementarea inițiativei Blue Belt și a sistemului de raportare unică de către nave, Single Windows, ca parte a serviciilor e-Maritime.

Sistemul va reduce considerabil birocraţia şi, implicit, pierderile cauzate operatorilor din transportul maritim. Statele membre au adoptat proiectul de concluzii propus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four + eleven =