După o colaborare „diplomatică” şi..." />

Comisia Mixtă România – Rusia

~întâlnire după aproape zece ani~

După o colaborare „diplomatică” şi profesională de aproape zece ani, România şi Rusia au stabilit în sfârşit să se aşeze la masa negocierilor directe. În 4 – 5 aprilie,la Moscova, a avut loc şedinţa Comisiei mixte româno – ruse în domeniul transportului rutier. Mai ales după introducerea de către Rusia a restricţiilor CEMT, interesul transportatorilor români pentru autorizaţii a crescut. Restricţiile CEMT i-au afectat şi pe propriii transportatori, aşa că şi interesul ruşilor a crescut. foto

Cooperarea sovietică şi piaţa liberă rusă

România a pierdut o piaţă importantă când, după Revoluţie, a neglijat cooperarea cu Rusia democratică. Transportatorii au fost direct afectaţi şi acest aspect s-a văzut în structura contingentelor anuale schimbate.

Până în anul 2007, schimbul bilateral de autorizaţii nu pusese probleme deosebite, fiind schimbate 3.600 de autorizaţii directe / tranzit şi 50 de autorizaţii de terţă ţară. România a intrat în UE şi, din anul 2008, contingentul a început să sufere modificări în creştere.

Acordul dintre guvernele URSS şi RSR privind transportul rutier de mărfuri. din 21 iunie 1966, precum şi Acordul RSR – URSS privind transportul internaţional de călători din 8 octombrie 1968 sunt documentele de la baza colaborării bilaterale.

Ironia face că transportatorii cei mai activi pe Rusia să fie românii din Moldova, transferaţi la noi după integrare, iar mărfurile să fie preponderent ale producătorilor din alte ţări.

Valoarea schimburilor bilaterale a revenit aproape de nivelul trecut abia în 2008. Exportul românesc nu a mai revenit niciodată la nivelul din perioada sovietică, anul 2010 marcând totuşi un record cu o valoare a exporturilor României de 1,1 miliarde de dolari.

România depăşeşte nivelul de 80% din totalul importurilor cu valoarea importurilor de petrol şi gaze din Rusia. Problemele economice globale din anul 2009 au dus la scăderea comerţului bilateral cu 52%, situaţie depăşită peste numai un an, când creşterea a revenit.

Autorizaţiile bilaterale în 201

România a intrat la discuţiile cu partea rusă de la 9.200 de autorizaţii directe / tranzit primite şi 1.400 terţe.  În anul 2011, România a primit 67 de autorizaţii CEMT nerestricţionate pe Rusia, faţă de 209 în 2010.

Problematica CEMT nu pare a-şi găsi o soluţie în viitorul apropiat, aşa că valoarea contingentului bilateral este cu atât mai importantă. Dintre prevederi, reţinem că 1.000 de autorizaţii pentru transportul de marfă terţe ţări, cu restricţie pe Italia, vor fi transmise părţii române: 500 până la 1 mai, restul de 500 în septembrie 2012.

Transportul de persoane nu pune probleme deosebite, România înscriindu-se, ca membru UE, la susţinerea iniţiativelor comunitare de îmbunătăţire a colaborării cu Rusia. Şi la ONU se discută aspecte referitoare la transport.

Partea rusă e interesată de evoluţia lor. Singura solicitare concretă a vizat posibilitatea ruşilor de a intra în România fără autorizaţie de transport ocazional: doar cu lista de pasageri.

Valorile convenite pentru 2012

Pentru Rusia
15.000 de autorizaţii pentru transportul de marfă bilateral şi în tranzit
500 de autorizaţii pentru transportul de marfă terţe ţări, cu restricţie pe Italia
200 de autorizaţii  pentru
transportul de călători ocazional, în trafic bilateral şi în tranzit
Pentru România
9.200 de autorizaţii pentru
transportul de marfă bilateral şi în tranzit
1.400 de autorizaţii pentru
transportul de marfă terţe ţări, cu restricţie pe Italia
200 de autorizaţii  pentru
transportul de călători ocazional, în trafic bilateral şi în tranzit

Rusia, o destinaţie dificilă

Transporturilor prin Rusia sunt o activitate ce implică o bună cunoaştere a realităţilor locale şi nervi de oţel. Situaţia s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani la capitolul siguranţă, dar rămâne problematică în ceea ce priveşte banii negri plătiţi.

Dintre incidentele reclamate, cele mai multe se referă la amenzi de trafic nejustificate, amenzi trimise la frontieră fără ca autovehiculul să fi fost oprit, probleme vamale la frontieră, control la tahograf fără echipament specializat ori parcări nesigure.

Ruşii au înţelegeri comerciale care ar impune ca transportatorii lor să intre în România cu semiremorci înmatriculate în terţe ţări. A fost înaintată o cerere în acest sens, partea română stabilind că va analiza implicaţiile şi a recomandat analiza din punct de vedere vamal.

Părţile au convenit să se preocupe şi de definitivarea unui draft al unui nou acord, situaţia bilaterală fiind mult diferită de cea de la data precedentului acord din 1966.

Condiţii pentru transporturi rutiere bune sunt, mai trebuie ca economia românească să şi ofere mărfuri de interes, ceea ce va fi mai dificil. Transportatorii sunt pregătiţi, dar acum transportă destul de multe mărfuri ale producătorilor din alte ţări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 + eleven =