Pe la mijlocul anului 2011,..." />

Comisia bilaterală România – Ucraina

Pe la mijlocul anului 2011, era planificată o comisie bilaterală cu Ucraina, care presa constant pentru a primi mai multe autorizaţii.

În aceeaşi perioadă, ministrul Anca Boagiu avea de gând să reorganizeze ministerul. Cea mai afectată structură se va fi dovedit Direcţia de Transport Rutier, adică exact cea responsabilă cu organizarea comisiei. Nu este de mirare că lucrările acesteia au fost anulate în ultimul moment. Ucrainenii primeau, totuşi, până la sfârşitul anului, 19.000 de autorizaţii. Tranzitul prin Ucraina Schimburile bilaterale cu Ucraina nu sunt la un nivel care să creeze vreo îngrijorare pentru capacitatea de transport. Pentru ambele părţi, tranzitul teritoriului celeilalte e miza discuţiilor. Ucraina a trecut în ultimii ani printr-o creştere economică previzibilă şi stabilă, aşa că au crescut nevoile de tranzit. România s-a situat mereu sub nivelul existent în ce priveşte contingentul de autorizaţii. Nevoile ar fi fost chiar mai mici dacă, după integrarea în UE, nu am fi cunoscut un proces amplu de relocare a numeroase societăţi de transport din Republica Moldova. Veniţi pentru accesul lejer la piaţa ţărilor UE, noii transportatori aveau şi experienţa spaţiului exsovietic. Oportunitatea s-a creat imediat, iar în drumul spre Federaţia Rusă transportatorii tranzitau Ucraina. Chiar dacă au trecut printr-o perioadă de efervescenţă a schimbării, democraţiei şi apropierii de Europa, mentalităţile ucrainene nu puteau ţine pasul cu evenimentele. Revenirea lui Ianukovici a demonstrat că şi efervescenţa fusese mai mult o tresărire de orgoliu. Transportatorii români nu privesc tocmai liniştiţi spre formalităţile prin care trebuie să treacă în Ucraina. Ne referim aici la cele oficiale, dar şi la cele neoficiale. Ucraina a adoptat în acelaşi timp cu Rusia măsuri de răspuns, la solicitarea UE de a depune declaraţii sumare la frontieră. Aşa că, în timp ce sistemul UE permite terţilor să depună declaraţiile din timp, vama ucraineană, prin comisionarii din frontieră, e singura ce poate procesa informaţiile de tranzit. Aceasta înseamnă timp piedut, bani şi o nouă sursă de corupţie, pentru că mărfurile dintr-un transport se înregistrează în poziţii distincte, în funcţie de câte tipuri de mărfuri se transportă. În ce priveşte celelalte feluri de probleme din Ucraina, ministerul a beneficiat de sprijinul ARTRI, care a centralizat reclamaţiile depuse de transportatori. Discuţiile bilaterale pe tema abuzurilor administrative nu se pot purta constructiv dacă nu sunt şi exemple concrete. Mulţumim şi noi, la fel cum au făcut-o şi ARTRI, şi membrii delegaţiei, celor care au curajul de a vorbi deschis, în special societăţii Zapotrans. Problemele lor sunt diverse: obiceiuri proaste de a pretinde mici sume pentru a scuti transportatorul de control, abuzuri în trafic, proceduri vamale neclare şi altele.

Negocierile contingentului

 După ani de creştere economică şi un an 2011 în care a primit 19.000 de autorizaţii, delegaţia ucraineană a venit pregătită cu o cerere de 23.000 de autorizaţii. Pe lângă evoluţia economică bună, ucrainenii au mai pus pe masă argumentul organizării Campionatului European de Fotbal 2012. Doamna Lizeta Volcinski, care a condus discuţiile, a dat un răspuns simplu: transportatorii români au nevoie să tranziteze Ucraina în condiţii civilizate. Asta ar fi ceea ce aşteptăm şi, după progrese în această problemă, s-ar putea discuta despre un contingent mai mare. Surpriza a fost că un contingent mai mare înseamnă unul care să depăşească valoarea contingentului din 2007, adică 11.000 de autorizaţii şi nu 19.000, cât ajungea schimbul bilateral în anul 2011. Ucrainenii au fost surprinşi de mesajul categoric şi nu au aşteptat să ajungă înapoi, ci s-au mobilizat imediat, pentru a clarifica unele dintre problemele reclamate de partea română. Delegaţia română chiar dorea condiţii mai bune pentru transportatori şi, de cealalată parte, membrii delegaţiei ucrainene au fost profesionişti, faţă de alte delegaţii anterioare, obişnuite să discute doar de pe poziţii de forţă. Pentru a obţine fiecare ce are nevoie, părţile au convenit să se întâlnească din nou în a doua jumătate a anului. Până atunci, partea română va monitoriza condiţiile de tranzit din Ucraina. Suplimentarea simbolică a contingentului de bază a dat lucrărilor comisiei optimismul necesar pentru întâlnirea viitoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eighteen + 16 =