În toată Legea Română, ..." />

Codul rutier și jocul de-a legiuitorii

În toată Legea Română, cel mai frecvent se schimbă Codul rutier, chiar dacă lucrurile nu sunt așa complicate ca în domeniul fiscalității. De la ordonanță de urgență, cu asumarea răspunderii din partea Guvernului, s-a ajuns la trimiterea proiectului de act normativ în Parlament.

Adică noi tergiversări. Prevederile legale pe care le vom enumera mai jos pot fi modificate în dezbaterile şi negocierile parlamentare.

Această lege a provocat întotdeauna dispute. Așa s-a întâmplat cu OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, în iulie 2007. Încă din 2010, au început presiuni pentru schimbarea normelor.

Legea 203/2012 de modificare și completare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost publicată în Monitor, Partea I, nr. 760, pe 12 noiembrie 2012 şi a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2013.

Ea este „consecinţa unei directive europene – 126/2006, iar noi am transpus în legislaţia românească prevederile ei”, spunea recent comisarul şef Mihai Enache, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (DRPCIV). Inutil, deci, toate eforturile. Legea trebuie schimbată iar.

Oficialii invocă două motive: numărul prea mare de accidente și faptul că vinovații nu plătesc amenzile, complicând și mai mult procedura în Justiție. Inițial, premierul Victor Ponta a vrut să dea o nouă ordonanță de urgență. Apoi s-a răzgândit și a trimis proiectul în Parlament.

„Codul lui Stroe şi al lui Ponta”

Mai întâi, șeful Guvernului i-a cerut ministrului Radu Stroe să nu se lase influențat: „Vă rog să ţineţi cont de toate opiniile, dar cel mai mult să ţineţi cont de realitate. Să nu vă muiați. Avem mult prea mulţi oameni ce mor pe străzi în accidente rutiere, prea mulţi care nu plătesc amenzile. Noi le dăm amenzile, ei le aruncă la coş. Avem mult prea multe vieţi pe care am putea să le salvăm”.

Intuind că Stroe ar putea fi slab de înger, premierul a schimbat macazul: „Codul rutier îl trimitem spre Parlament. Vreau să văd foarte clar o implicare a tuturor celor… nu vreau să fie, dom’ne, «Codul lui Stroe și al lui Ponta» și toată lumea contra. Eu vreau să fie vorba despre o asumare comună a lucrurilor esențiale pe care trebuie să le rezolvam cât mai rapid”.

Vizita medicală e obligatorie

Taxa pe care o vor plăti şoferii la preschimbarea permiselor de conducere rămâne aceeaşi: 68 de lei, dar va fi obligatorie vizita medicală. „Aceasta se impune numai după expirarea perioadei de valabilitate a permiselor şi nu e necesară la eliberea duplicatelor”, a mai spus Enache.

Oficialul DRPCIV a explicat că una din cele mai importante modificări aduse e legată de valabilitatea permiselor. Noile permise vor fi valabile zece ani la şoferi amatori, ca până acum, şi cinci ani la cei profesionişti, adică jumătate.

Paharul de la nuntă

Limita de la care băutul la volan devine infracţiune scade la 0,5 grame de alcool în sânge. „Singurul aviz pe care Comisia juridică l-a dat e pentru reducerea alcoolemiei în sânge de la 0,8 la 0,5.

Practic, este o aliniere la normele europene, dar şi evoluţia din ultima perioadă a evenimentelor rutiere ce se produc, având ca circumstanţă agravantă consumul de alcool sau droguri, a contribuit la luarea unei astfel de decizii”, a precizat Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere.

La proiectul de modificare a Codului rutier au fost aduse 487 de amendamente, printre care sunt şi sancţiunile mai dure pentru şoferii ce depăşesc limita de viteză, ori conduc sub influenţa alcoolului sau agresiv.

Diniţă a precizat că se poartă discuţii în privinţa sancţiunii la depăşirea vitezei legale: ori creşterea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce de la trei luni la un an, ori ca perioada să crească la un an după trei cazuri de depăşire a vitezei legale.

În prima formă, cea mai aspră sancţiune era suspendarea carnetului pe cinci ani, în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat vătămarea corporală sau decesul unei persoane, dacă regula de circulaţie încălcată e cu conducerea vehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice, când instanţa de judecată sau, după caz, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea ori încetarea procesului penal, cu aplicarea unei sancţiuni administrative.

În forma revizuită a proiectului au mai fost prevăzute între 51 şi 200 de puncte amendă, plus suspendarea carnetului pentru un an, la accidentele rutiere soldate numai cu pagube materiale după.

Victor Ponta a fost alături de Mika Hakkinen, ambasadorul global Johnnie Walker pentru promovarea consumului responsabil de alcool, dublu campion mondial de Formula 1 cu echipa McLaren, și s-a bucurat de o cursă alături de el la bordul mașinii Join the Pact Caparo T1, în Băneasa Shopping City.

Atunci i-a venit ideea cu paharul de nuntă: „Până la 0,2 – vorbesc de omul obișnuit, care se duce la o nuntă și gustă un pahar de vin – nu e nici măcar contravenție, dar de la 0,2 la 0,5 e contravenție și se suspendă permisul, iar de la 0,5 e infracțiune”.

Mai în glumă, mai în serios, legiuitorii au găsit un motiv nou de poticnire: cât de mare să fie paharul? Să fie vin roșu? Alb? Ce greutate are șoferul? Dar dacă șoferul era deja alcoolic? Dacă șoferul bea un pahar, este alt om? Nu merită și el un pahar de vin? Ce anume a mâncat șoferul înainte de un pahar de vin, la nuntă? Etc..

Birjarii beți erau arestați pe timpul lui Cuza

În 1859, pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a adoptat și primul cod rutier. Erau numai trăsuri cu birjari de meserie, dar legea era aspră: „Nimeni nu e volnic a conduce trăsura fără livret; trăsurile să fie curate şi de bună stare, iar hrana cailor să fie: fân, ovăz şi orz, căci orice trăsură cu cai în stare de slăbire se va opri d-a mai circula; conducătorii să fie îmbrăcaţi curat, cu haine cuviincioase; conducătorii n-au voie a fuma când sunt în mers cu muşterii; birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta; toate trăsurile vor avea, noaptea, felinare aprinse”. În 1907, erau 138 de mașini în România. Tot atunci s-a dat primul carnet de șofer și a apărut „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor”.

Şoferul avea nevoie de brevet. Îl obţinea după ce îi demonstra poliţistului că poate să meargă cu viteză pe un traseu indicat, să frâneze şi să frâneze când polițistul arunca un sac de fân pe şosea. Înainte să urce la volan trebuia să arate certificatul de naştere ca să dovedească vârsta de 18 ani. De la Râmn ne tragem!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × 1 =