Cu un scor de 4,0, Republica..." />

Clasamentul economiilor emergente

Cu un scor de 4,0, Republica Moldova ocupă locul 31 din 74 de economii mondiale emergente, potrivit Inclusive Development Index 2018 (Indexul Incluziv de Dezvoltare – IDI), elaborat și publicat de Forumul Economic Mondial (WEFORUM).

Lituania conduce acest clasament cu un scor de 4,86, urmată de Ungaria, Azerbaijan, Letonia și Polonia.

România ocupă locul 10 din 77 cu un scor de 4,43, Bulgaria – 11, Rusia – 19, Macedonia – 25, Albania – 28, Moldova – 31, Georgia – 32, Serbia – 43, Armenia – pe 45, iar Ucraina pe locul 49.

Ce măsoară Inclusive Development Index (IDI)

Din fostele republici sovietice, sau state socialiste, patru au fost incluse în categoria state dezvoltate: Cehia – locul 15, Slovenia – 19, Slovacia – 20 și Estonia – 22, întrecând țări precum SUA, Japonia sau Israel. Clasamentul statelor dezvoltate este condus de Norvegia, Islanda și Luxembourg.

În raport se arată că de exemplu Moldova are un PIB de  2.063 de dolari pe cap de locuitor, o productivitate a muncii de 12.460 de dolari.

Pentru comparație în Georgia PIB pe cap de locuitor e de două ori mai mare, iar productivitatea muncii cu 45% mai mare.

În România – PIB-ul e de cinci ori mai mare, iar productivitatea muncii de patru ori.

Inclusive Development Index (IDI) este un proiect al Inițiativei de sistem a Forumului Economic Mondial privind viitorul progresului economic, care urmărește să informeze și să permită un progres economic susținut și incluziv prin cooperarea public-privată aprofundată prin analiză și leadership, dialog strategic și cooperarea concretă, accelerând impactul social prin acțiuni corporative. Este o evaluare a performanței economice a 103 de țări care măsoară modul în care țările se descurcă pe unsprezece dimensiuni ale progresului economic, pe lângă PIB.

PIB-ului rămâne principala măsura standard a succesului economic

Autorii raportului susțin guvernele nu reușesc adesea să aprecieze potențialul politicilor din aceste domenii, pentru a stimula rata de creștere și de a-și răspândi beneficiile într-un mod mai larg, în special în contextul constrângerii cererii și al productivității scăzute. Subcentrarea acestor politici asupra politicilor macroeconomice, comerciale și de stabilitate financiară este un motiv esențial pentru eșecul multor guverne din ultimele decenii de a mobiliza un răspuns mai eficient la creșterea inegalității și stagnarea venitului median deoarece schimbările tehnologice și globalizarea au adus forță. Acest dezechilibru al politicilor este întărit de măsura dominantă a performanței economice naționale – produsul intern brut (PIB), care măsoară cantitatea agregată de bunuri și servicii produse într-o economie.

Majoritatea cetățenilor evaluează progresul economic al țărilor respective, nu prin statisticile publicate privind creșterea PIB, ci prin modificarea nivelului de trai al gospodăriilor – un fenomen multidimensional care include venituri, oportunități de angajare, securitate economică și calitatea vieții. Și totuși, creșterea PIB-ului rămâne principalul obiectiv al factorilor de decizie și al mass-mediei și este încă măsura standard a succesului economic, se mai susține în studiul Weforum  http://www3.weforum.org/docs/WEF_Forum_IncGrwth_2018.pdf

Sursa : mold-street

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × two =