Un grup de lucru la nivel îna..." />

Ce viitor are cabotajul european?

Un grup de lucru la nivel înalt, înfiinţat în UE, propune o liberalizare (şi mai mare) a cabotajului în traficul de mărfuri din UE. În viitor, transportatorii români ar putea face curse în interiorul unui stat UE, chiar dacă acestea nu sunt legate de o livrare in­traeuropeană.

Totul ar urma să se poată face doar pe baza unei înregis­trări în ţara de in­teres pentru trans­portatorul în cauză. Este vorba despre o propunere publicată în august de către Comisia Eu­ropeană şi făcută de un grup de lucru numit de comisarul european pentru Transpor­turi, Siim Kallas, acesta fiind totodată şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

O analiză făcută de grupul de lucru menţionat a arătat că deschiderea pieţei transpor­turilor rutiere în UE ar prote­ja mediul şi ar avea beneficii economice şi sociale. „Opera­ţiunile de cabotaj se situează la doar aproximativ 2% din toate operaţiunile naţionale de transport“, a arătat în ra­port grupul de lucru.

Ce se va schimba?

Restricţiile în privinţa ope­raţiunilor de cabotaj rutier au rămas la nivel european – nu numai pentru transportatorii români, ci pentru toţi trans­portatorii rutieri – inclusiv după data de 1 ianuarie 2012, dată la care s-a terminat peri­oada de tranziţie de cinci ani în acest domeniu impusă noi­lor state membre UE, România şi Bulgaria.

Regulamentul 1072/2009 stabileşte că sunt permise cel mult trei operaţiuni de cabotaj într-o săptămână care urmea­ză unei curse internaţionale. O astfel de operaţiune e permisă şi în ţările tranzitate, dacă e una singură făcută în cel mult trei zile, în fiecare din aceste ţări parcurse.

Grupul de lucru instituit la propunerea lui Siim Kallas numeşte situaţia cabotaj de­pendent sau legat de realizarea unui transport internaţional (linked cabotage) şi propune introducerea unei a doua cate­gorii permise de cabotaj, cel independent, nelegat de efectuarea transportului inter­naţional (unlinked cabotage).

„Acesta ar putea avea loc pentru un timp mai lung, in­dependent de existenţa trans­portului internaţional şi va fi subiect al unei proceduri de în­registrare, pentru a fi obţinute asigurări că şoferii implicaţi în transport aplică reglementările în domeniul legislaţiei muncii valabile pentru competitorii din ţara respectivă“, propune grupul de lucru.

Ce spun specialiştii?

Întrebat în ce măsură ade­rarea la UE a României şi în­cheierea perioadei de tranziţie au dus la liberalizarea cabota­jului, Teodor Agud, specialist ARTRI, afirmă: „Restricţiile au fost ridicate, însă au rămas cele impuse de regulamentul 1072/2009. Un transportator nu poate face mai mult de trei operaţiuni de transport într-o altă ţară în şapte zile“.

Liberalizarea operaţiuni­lor, propusă de grupul de lu­cru, va depinde de mai multe elemente. Fiind vorba doar despre o propunere, va tre­bui ca aceasta să fie adoptată de Comisie, însă eventualele norme de aplicare sau cerinţe administrative ar putea face ca acest cabotaj independent să fie doar o posibilitate teo­retică, spune William Padina, consultant în probleme de transporturi.

Dacă propunerea va îm­brăca forma unui regulament, aceasta va avea putere mai mare decât dacă va fi adoptată în final sub forma unei direc­tive, adaugă el. În fapt, propu­nerea grupului la nivel înalt introduce ca element de nou­tate cabotajul independent, cel dependent fiind deja consacrat prin Regulamentul 1072.

Comisia va lua în considera­re aceste recomandări în ra­portul său propriu, ce va fi dat în anul 2013, referitor la situa­ţia transporturilor de marfă europene. Documentul va pre­ciza şi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea pieţei, caz în care va fi elabora­tă şi o propunere legislativă, notează grupul de lucru numit de comisarul european.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eleven + 20 =