Uitată de to..." />

Ce șanse are calea ferată să mai fie salvată?

Uitată de toți miniștrii Transporturilor de până acum, calea ferată românească riscă să clacheze.  Singura șansă a ei este, paradoxal, nu conducerea țării, care s-a arătat incapabilă cel puțin în ultimii ani să o scoată din marasm, ci instituțiile financiare internaționale care ne-au împrumutat, în principal FMI, și care acum cer României să restructureze într-un fel sau altul societățile de cale ferată.

Pare paradoxal să vorbești despre efectele negative în economie ale unor companii naționale cu rol esențial în transportul de mărfuri sau de călători, însă acesta este adevărul. Principalele trei companii de cale ferată, CFR SA (compania care administrează infrastructura), CFR Marfă (operatorul de marfă feroviar) și CFR Călători (operatorul feroviar de călători) înregistrează pierderi substanțiale an de an, care sunt acoperite din bugetul de stat. În al doilea rând, cele trei companii, parte a angrenajului economic național, sunt surse de blocaje pentru plățile din economie și, totodată, victime ale acestor blocaje.

Efectele nocive ale CFR asupra economiei

Potrivit bilanțurilor pe anul 2010, depuse la Ministerul Finanțelor, datoriile CFR SA, CFR Marfă și CFR Călători se situau la finele anului trecut la aproape 11 miliarde de lei, adică 2,5 miliarde de euro. Suma este uriașă, depășind, spre exemplu, deficitul bugetar de anul viitor, de 1,9% din PIB. Dacă statul ar avea banii datorați de societățile CFR, el nu ar mai fi nevoit să se împrumute pentru a finanța diferența dintre cheltuielile și veniturile sale. CFR SA avea la finele anului 2010 datorii de 7,57 miliarde de lei, CFR Marfă 1,45 miliarde de lei, iar CFR Călători – 1,82 miliarde de lei. Pierderile sunt și ele mari. Acestea se situau la finele anului trecut la 1,9 miliarde de lei, fiind plătite de la bugetul de stat.

Spargerea CFR a pornit dezastrul

Companiile de stat din domeniul feroviar, acum peste 10 la număr, nu au fost dintotdeauna separate. Până în anul 1998 funcționau ca o singură societate (fosta SNCFR), însă Ministerul Transporturilor a decis, la sfatul Băncii Mondiale, spargerea mamutului cu peste 100.000 de angajați în cinci societăți de cale ferată.

Acum ele au mai puţin de 40.000 de angajaţi. Pe lângă cele trei companii de stat menționate mai sus, au apărut şi Societatea de Management Feroviar, precum şi cea de Administrare a Activelor Feroviare.

Ulterior, au apărut numeroase alte firme deținute de stat, precum cele de telecomunicații, reparații de material rulant, de electrificare etc. O dată rupte una de alta, societățile autonome financiar au trebuit să-și plătească reciproc contravaloarea serviciilor prestate. CFR Călători şi CFR Marfă plăteau către CFR SA, administratorul căii ferate, o taxă de utilizare a infrastructurii (TUI). CFR SA plătea CFR Marfă bani, spre exemplu, pentru transportul materialelor de construcții destinate reparării căii ferate.

Din banii încasați de la transportatorii feroviari, completați cu cei primiți de la stat, CFR SA asigură întreținerea şi repararea căii ferate. Pe de altă parte, CFR Călători şi CFR SA primesc subvenții de la buget şi îşi achiziționează necesarul de carburanți şi de energie electrică.

În această schemă relativ complicată, TUI joacă un rol important. Nivelul acesteia ar fi trebuit negociat de către CFR SA cu operatorii feroviari, însă statul a găsit de cuviință să o  stabilească administrativ.

Schema aplicată a fost următoarea: statul stabilea un TUI redus de plată pentru operatorii feroviari, iar pe de altă parte micșora subvențiile acordate acestora exact cu cât fusese micșorată taxa de utilizare a infrastructurii. Dacă această politică a fost benefică pentru stat, pentru CFR SA a fost distructivă, deoarece i-a micșorat veniturile.

Operatorii privați, concurent serios pentru CFR Marfă

În condițiile în care transportul rutier e mai flexibil și ca urmare a unui regim mult timp relaxat de circulație pe drumurile publice a camioanelor, comenzile CFR Marfă şi CFR Călători au migrat spre alternativa rutieră.

Au existat cazuri în care unui tren de marfă plecat din nordul Moldovei i-au trebuit două zile să ajungă în portul Constanța. Totodată, cele două companii feroviare de transport, conduse de manageri politici şi victime ale tunurilor date pe bani publici, au clacat sub presiunea concurențială a operatorilor feroviari privați, de marfă sau călători, majoritatea conduşi de foşti manageri de la stat.

Cei 20 de operatori privați de marfă au ajuns să dețină, în doar 10 ani de la apariția lor, o cotă de piață estimată la 40% – 50%. Cât priveşte operatorii privați de transport de călători, dezvoltarea acestora a fost ajutată şi de subvențiile primite de la stat, nemeritat de mari, spun unii specialişti din transporturile feroviare.

Este calea ferată în prăpastie?

Dacă, după cum se va vedea, transportul feroviar de călători are șanse mai mici de redresare, semnele pozitive au început să se simtă la cel de marfă.

Se sesizează şi o redresare a cererii de transport adresate companiei. Grupele de cantităţi de marfă transportate au înregistrat, în marea lor parte, o creştere. Cea mai evidentă a fost în cazul minereurilor (403%), metalelor, îngrăşămintelor şi lemnului, unde majorările au fost de câte 25%.

Aceasta înseamnă că CFR Marfă va recupera puţin în 2011 din piaţa pierdută în favoarea operatorilor privaţi. Operatorul se află pe lista companiilor de transport monitorizate prin acordul cu FMI, alături de CFR SA şi CFR Călători. Restructurarea CFR Marfă vizează numirea de manageri privaţi, reducerea numărului de angajaţi, dar şi cedarea de către stat a 50% din acţiuni.

În primul semestru al anului curent, pierderile CFR Călători au crescut cu peste 70%, la 125,4 milioane de lei (29,5 milioane de euro), față de aceeași perioadă din anul precedent. Veniturile s-au diminuat cu 6%, la 1,07 miliarde de lei, potrivit datelor furnizate de companie. Conducerea companiei dă vina pe criză, pe operatorii privați, pe orice, nu însă pe politica nefericită de management a companiei.

Scăderea veniturilor a fost determinată, pe lângă reducerea numărului de călători cu 7%, și de diminuarea numărului de navetiști ca urmare a reducerii locurilor de muncă, de scăderea vitezei de circulație a trenurilor din cauza lucrărilor la infrastructura feroviară, dar și de creșterea ratei de motorizare și de trendul crescător în cota de piață a transportului auto, potrivit reprezentanților CFR Călători.

Veniturile companiei de transport feroviar au mai fost influențate negativ de concesionarea unor secții de cale ferată către operatori de transport feroviar privați, precum și de diminuarea compensațiilor pentru tarife, alocate de la bugetul de stat, afirmă ei.

Veniturile din vânzarea de bilete au fost în primele șase luni de 400 de milioane de lei, în scădere cu 9% față de intervalul similar din anul 2010 – 441,5 milioane de lei. În absența unei politici manageriale corespunzătoare, simpla scumpire a biletelor nu va duce însă la creșterea veniturilor companiei. Dacă ani buni majorarea prețului biletelor nu putea depăși inflația, din acest an CFR Călători poate stabili liber prețul biletelor.

Compania a profitat de ocazie și a majorat în luna august prețul biletelor cu 18%. Nu este clar dacă măsura nu va scădea şi mai mult numărul călătoriilor, iar veniturile nu vor scădea în continuare.

CFR Călători se află pe lista companiilor monitorizate de FMI, care va avea management privat. Guvernul s-a angajat de asemenea să reducă gradul de subvenţionare a tarifelor de călătorie de la bugetul de stat.

CFR Marfă în uşoară redresare

Dacă pentru CFR Călători nu se zăreşte luminiţa de la capătul tunelului, societatea de transport feroviar de marfă, CFR Marfă, are şanse de redresare. Acestea sunt însă micşorate de penalităţile mari de plată, strânse la datoriile considerabile ale societăţii.

Potrivit ultimelor cifre oficiale prezentate în consiliul de administraţie al societăţii, pierderile CFR Marfă în primele opt luni ale anului erau prognozate să atingă nivelul de 51 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mici faţă de volumul acestora, de 146 de milioane de lei, valabil pentru primele opt luni ale anului trecut.

Pierderile sunt cauzate nu atât de activitatea prezentă a companiei, cât de penalităţile de întârziere strânse la datoriile de 1,62 miliarde de lei ale societăţii. Rezultatul din exploatare (neinfluenţat de penalităţi) la 31 august este o pierdere de doar 835.000 de lei, adică de 200.000 de euro, arată în raportul menţionat conducerea CFR Marfă.

Redresarea e îngreunată şi de majorarea costurilor cu carburanţii. În primele opt luni ale anului, CFR Marfă a plătit pentru carburanţi cu 24,4% mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, ca urmare a creşterii cantităţii de mărfuri transportate (cu 20%), dar şi a majorării preţului la motorină.

Reducere a pierderilor şi la CFR SA

Potrivit proiectului de rectificare a bugetului CFR SA, societatea ar putea avea în acest an rezultate mai bune decât conform bugetului stabilit în primăvară. Pierderile companiei ar trebui să fie mai mici, comparativ cu cele estimate iniţial, adică de 350 de milioane de lei (în jur de 82 de milioane de euro), faţă de 748,39 milioane de lei (circa 175 de milioane de euro), valoarea preconizată în aprilie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eighteen + 11 =