Câteva mii de euro pe lună din EXAMINAREA ŞOFERILOR – argument forte să lucrezi la ARR

Aceasta era la acel moment secretară la cabinetul secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru, şi totodată angajată ARR. La MTI, Sorina Petronela Ţone era angajată la cabinetul demnitarului, deci nu avea contract de muncă, iar la ARR era angajată cu contract. Din aceste două funcţii, doamna Ţone a câştigat anul trecut, potrivit declaraţiilor sale de avere, 37.000 de lei, din care 28.000 de la ARR. Ţone nu e însă o noutate în MTI. În anul 2004 ea era angajată tot în minister. A fost arestată şi condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită. Alături de alte două persoane, a fost prinsă primind de la o firmă de transporturi internaţionale 3.700 de dolari, pentru facilitarea unor documente de transport. Cum a reuşit să capete încrederea unui demnitar, astfel încât acesta să o aibă secretară – e un mister. „Am găsit-o acolo când am venit la minister. I-am cerut cazierul judiciar şi acesta era alb. Cum aşa, nu înţeleg“, a declarat Pistru. Surse din minister care au solicitat anonimatul afirmă însă că Sorina Petronela Ţone nu a fost găsită de Pistru la minister, la numirea acestuia în ianuarie 2009, ci a fost angajată chiar de către demnitar. Una dintre posibilele explicaţii ale cazierului alb este reabilitarea secretarei, la cererea acesteia, de către Justiţie. Potrivit legii, orice persoană condamnată de o instanţă are posibilitatea să ceară reabilitarea, după trecerea unui număr de ani, şi în funcţie pedeapsă. Astfel, cazierul judiciar nu mai conţine referiri la infracțiune și pedeapsă. Condamnarea Sorinei Petronela Ţone în anul 2004 era însă de notorietate în minister şi e puţin probabil ca ministrului Pistru să nu îi fi şoptit vreun binevoitor la ureche aceste informaţii.

Cum a ajuns Ţone în centrul atenţiei

Nu atât trecutul tumultuos al Sorinei Ţone a adus-o în centrul atenţiei. Pe 27 august, consiliera de 33 de ani a fost reţinută de Poliţia Rutieră pe un drum naţional din judeţul Iaşi, fiind prinsă conducând cu 156 de kilometri pe oră, în condiţiile în care viteza era limitată la 100 de kilometri la oră. Poliţia i-a ridicat permisul de conducere, iar consiliera a şi plătit, potrivit declaraţilor ei, amenda de 320 de lei. După cum a povestit, la traversarea unei intersecţii dintr-o localitate, ar fi trecut prea aproape de un agent care dirija circulaţia şi care, credea Ţone, va face un pas înapoi la trecerea ei. Poliţistul s-ar fi urcat într-o maşină, urmărind-o, a povestit consiliera de la Transporturi. „Domnul poliţist practic m-a provocat. Nu a fost nimic altceva. Mi-a spus că şeful lui i-a spus să-mi ia permisul“, s-a justificat ea. Cum a ajuns la 156 de kilometri pe oră pe un drum naţional, doar pentru că era urmărită de Poliţia Rutieră, rămâne un aspect neclarificat de Ţone. Ea a mai declarat că se întorcea de la o sărbătoare religioasă care avusese loc la Iaşi.

Demisă în două etape

Scandalul a determinat-o pe Anca Boagiu să-i ceară secretarului de stat demiterea Sorinei Ţone de la cabinetul său. „Cred că doamna Sorina Petronela Ţone a dovedit că nu e potrivită pentru o funcţie publică în cabinetul unui demnitar. Prin atitudinea şi comportamentul său, consider că doamna Ţone a adus grave prejudicii de imagine MTI. Oamenii ce deţin funcţii publice trebuie să fie primii care respectă legea, iar cei ce nu o fac trebuie să răspundă la fel ca orice alt cetăţean“, a afirmat Boagiu.

Ceea ce ministrul Transporturilor nu a spus într-o primă fază e că aceasta era şi angajată a ARR şi că, mai mult, făcea chiar parte din corpul de examinatori ARR. De-abia după ce ministerului i-au fost solicitate precizăriîn privinţa calităţii de angajată ARR a Sorinei Ţone, conducerea instituţiei a anunţat demiterea ei din a doua funcţie. Surse din ARR afirmă însă că Ţone nu a putut fi demisă, deoarece ea intrase imediat după declanşarea scandalului în concediu medical. Legea interzice concedierea unui angajat în această perioadă. Potrivit ARR, concediul medical nu a împiedicat însă pornirea cercetării disciplinare a Sorinei Ţone. Sorina Ţone este unul din norocoşii angajaţi ARR ce-şi rotunjesc binişor veniturile din examinarea şoferilor profesionişti în centrele de pregătire autorizate de MTI. În anul 2010, potrivit declaraţiei sale de avere, a câştigat 40.000 de lei din contracte de colaborare semnate cu centrele de pregătire. „Suma e mult mai mare, după aprecierile mele ea a câştigat 200.000 de lei. Aceasta rezultă dacă luăm în considerare numărul de cursanţi examinaţi în medie într-un judeţ, într-o săptămână, tariful de examinare – 10 lei pe cursant, cât şi faptul că a participat la mai toate examinările din 2010“, spune un director ARR, sub protecţia anonimatului. Fără a avea o pregătire de specialitate, fiind inspector de resurse umane la ARR, Sorina Ţone a reuşit să câştige anul trecut un salariu pe care poate doar angajaţii de top ai unor firme private importante îl mai câştigă în România. Ţone nu e însă singura care nu are ce căuta printre examinatorii ARR. „Corpul examinatorilor cuprinde aproximativ 130 de persoane, din care aproximativ 70 sunt inspectori“, spune sursa citată. Potrivit calculelor făcute de unii responsabili ai centrelor de pregătire, piaţa examinărilor şoferilor din transportul de marfă şi persoane totalizează anual un milion de euro. Raportat la numărul de examinatori, în medie fiecare câştigă anual aproape 8.000 de euro, adică 640 de euro lunar. „Examenele la care participă le dublează salariile (2.200 de lei lunar e salariul mediu net al unui inspector ARR – n.r.)“, spune directorul din ARR. Banii nu se împart însă egal, iar examinatorii au parte de mult mai multe participări la verificarea şoferilor, ceea ce le aduce venituri cu mult peste media menţionată. Ciubucul verificărilor, legalizat prin aşa-zisele contracte de colaborare semnate cu centrele de pregătire, determină examinatorii să îşi dea toată silinţa pentru a participa la cât mai multe examene, aproape până la epuizarea psihică a lor şi a celor verificaţi. „Gândiţi-vă că sunt centre unde într-o sâmbătă (zi în care au loc verificările – n.r.) severificau 400 de şoferi. Deoarece  fiecare centru trebuie să aibă cel puţin 20 de calculatoare, puteau fi într-o sâmbătă şi 20 de serii la diferite şcoli. Dacă o verificare durează cel puţin o oră, erau necesare 20 de ore, fără a socoti deplasarea examinatorilor între centre. Au fost cazuri în care examinările au început la opt dimineaţa, iar verificarea rezultatelor s-a terminat la trei dimineaţa a doua zi“, spune directorul ARR.

FATII – ARTRI: „Examinările pentru obținerea certificatelor care atestă pregătirea continuă a  şoferilor sunt un abuz grosolan“

Unul dintre principalele centre de pregătire din domeniu, FATII, de pe lângă Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI), consideră examinarea șoferilor pentru obținerea CCP care atestă pregătirea continuă un abuz. Potrivit Directivei Europene 2003/59/CE, la fiecare cinci ani, şoferii din transporturile de mărfuri şi persoane trebuie să urmeze cursuri de pregătire continuă cu o durată de 35 de ore, încheiate cu eliberarea unui Certificat de Competenţă Profesională (CCP), care le dă dreptul de a profesa. Printr-un ordin datând din anul 2006, MTI a impus examinarea şoferilor după obţinerea CCP. „În flagrantă contradicţie cu prevederile Directivei Europene, ARR îi constrânge pe conducătorii auto, şoferi cu experienţă, care au dobândit legal dreptul de a profesa, la o examinare abuzivă (…). Nici un stat membru UE nu a prevăzut examen le finalizarea pregătirii periodice“, spune FATII-ARTRI într-un comunicat de acum un an, care rămâne de actualitate, deoarece nimic nu s-a schimbat la minister din acest punct de vedere. FATII-ARTRI aprecia că examinările abuzive nu sunt decât „o oportunitate interesantă pentru funcţionarii examinatori“, în condiţiile în care aceştia sunt plătiţi. „Noi, centrele, avem doar sarcina pregătirii şoferilor, de ce trebuie să suportăm financiar şi verificarea acestora? Sarcina ar trebui să revină ARR“, ne-a declarat un oficial al unui alt centru de pregătire. Mai mult, ministerul nu a venit cu nici o precizare în acest sens Potrivit FATII, ţări ca Spania suportă costurile formării profesionale dintr-un fond special creat la buget prin contribuţii cuprinse între 0,1 şi 0,6% din salarii, percepute tuturor angajaţilor și angajatorilor. Reprezentanţii centrului de pregătire îşi manifestă speranţa că normele de aplicare la aşa-zisa lege a Transporturilor, aflată în lucru la MTI, vor reglementa conflictul de interese în care se găsesc angajaţii participanţi la examinări de la MTI şi ARR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × 4 =