Category Archives: INVESTIGAŢII

ACTA – un abuz sau o lege necesară?

Pe 26 ianuarie, România a semnat, alături de alte 21 de state membre UE, celebrul de-acum ACTA – Anti – Counterfeiting Trade Agreement. Tradus direct, ar însemna „Acordul Anti – Contrafacerii Comerciale”. Însă nu prea poţi să fii anti-contra… Mai omeneşte ar suna „Acordul pentru Combaterea Contrafacerii Comerciale”. Actul normativ n-a trecut pe la Organizaţia Naţiunilor Unite, nici pe la UNESCO…

Băieții deștepți ai căilor ferate

An de an, operatorii feroviari privați mai prind câte o bucată din calea ferată. Sumele puse în joc sunt de cel puțin 300 de milioane de euro, adică suma acordată de stat ca subvenție în transportul feroviar de călători. Sistemul subvențiilor de stat e destul de complicat și este înțeles de prea puțini. Nefiind priceput prea bine chiar de mulți oficiali, el permite transferul unor sume frumușele din bugetul statului spre buzunare private. Totul sub lozinca eficientizării, reformei căii ferate și economisirii de bani la bugetul de stat. Ne-am aștepta ca acolo unde intervine privatul acesta să nu mai aibă nevoie de ajutorul statului. Cel puțin așa se spune, nu? Dimpotrivă, în transporturile feroviare subsidiile statului par a merge exact unde sunt mai prost folosite. Au însă calitatea de a asigura o bună parte din profiturile câtorva firme.

Minunile României – Şoseaua pe două benzi costă cât autostrada cu patru

Începută în anul 2006, Centura Cluj-Est, de 23 de kilometri, concurează la titlul de cel mai scump drum naţional al României.

Dacă lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi creşte an de an insignifiant, nu acelaşi lucru se poate spune despre preţurile la lucrările de infrastructură. Portofoliul CNADNR cuprinde mai multe proiecte începute în urmă cu ani buni, al căror preţ a crescut exponenţial, dar care nu au fost terminate. Firmele şi-au luat banii, miniştrii au tăiat panglicile, iar românii plătesc din buzunar preţurile umflate. Centura Cluj-Est, 23 de kilometri de drum naţional între Vâlcele şi Sânnicoară, în bună parte realizaţi cu o bandă pe sens, a cărei panglică a fost tăiată în toamnă de fostul premier Emil Boc, e un astfel de drum.

Conflicte de interese la vârful DRDP Timiș

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timiș (DRDP Timiș) e un adevărat studiu de caz privitor la sifonarea banilor publici destinați construcției de drumuri din România spre buzunare private.
Situația de la DRDP Timiș are câte puțin din toate ingredientele afacerilor cu asfalt care asigură succesul acestora. Gineri ce sunt șefii soacrelor lor, soacre și soții de directori generali care au drept afacere privată hrănirea angajaților regilor asfaltului, tați activi în firme private de construcții de drumuri, ai căror copii sunt la conducerea regionalei – sunt câteva exemple de conflicte de interese în cadrul regionalei.

Cât a pierdut economia naţională din cauza iernii?

,p style=”text-align:justify”>Economia națională ar putea înregistra în acest an o scădere de 1% din PIB. Iarna mai grea și lungă decât în anii precedenți, bâlbâielile responsabililor care au dat din colț în colț când au trebuit să-și arate eficiența în acțiunile de curățare de nea a șoselelor și căilor ferate, natura contractelor de deszăpezire semnate cu băieții deștepți în anii 2008 – 2009, toți acești factori au contribuit la blocarea transporturilor rutiere, navale și feroviare.

CEMT 2012: Geopolitică și Transporturi

Împărțirea autorizațiilor CEMT de trans­porturi rutiere internaționale dă bătăi de cap firmelor de transporturi la începutul fiecă­rui an, când se împarte contingentul alocat României. Ca în nici un an dintre ultimii, la începutul lui 2012 surprinzător de multe firme au cerut CEMT-uri. Acordarea autorizațiilor pe 2012, terminată în ia­nuarie, era, la închiderea ediției noastre, în faza de soluționare a contestațiilor. Înaintea integrării în UE, problema era împărțirea autorizațiilor între transportatori. Unii erau mai egali ca alții. După aderare, problema principală a devenit contingentul acordat României și restricționarea sa de câteva state membre.

Afacerea „Aranjarea românească a microbuzului”

În România, îţi declasezi microbuzul ca să eludezi taxele, apoi îi pui la loc scaunele scoase la declasare şi transporţi călători ca şi înainte. Aşa se produc accidente grave.

Sunt ţări unde nu e necesar să aibă loc un accident grav de circula­ţie pentru ca autorităţile să aplice legea sau, dacă aceasta e imper­fectă, să o modifice pentru mărirea siguranței rutiere. În alte state, de-abia după ce a avut loc accidentul se iau măsuri profilactice.

În fine, în ultima categorie de ţări accidentul grav nu e urmat de nici o măsură concretă. Printre acestea se află şi România.

CFR Marfă este scoasă din nou la mezat

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) intenţionează să reia privatizarea principalului operator feroviar de transport de marfă, CFR Marfă, după ce renunţase la vînzarea sa acum trei ani. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, într-o primă etapă vor fi cedate peste 50% din acţiuni. Pachetul anunţat iniţial că va fi scos la vânzare era de doar 20%.