Numirea directorilor din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) se face încă o dată după culoarea politică, prietenii anterioare şi susţinere, inclusiv din partea regilor asfaltului sau căilor ferate.
Licitaţii de sute de milioane de euro pentru autostrada Lugoj-Deva sunt blocate de contestaţiile depuse de o firmă care nu poate construi un kilometru.
Când scapă din accidentele cu autocarul, le sunt pierdute bagajele în tren sau suportă ore în şir de întârziere a avioanelor. Românii au drepturi europene de călătorie, dar nu la…
Când va fi încheiată complet Autostrada Nădlac – Constanţa? Circulaţia integral pe autostradă între graniţa de vest şi cea de est a ţării nu va fi posibilă mai devreme de…
Autostrada Nădlac-Sibiu, terminată probabil în anii 2015 – 2016, va fi urmată de altele, în exerciţiul financiar UE 2014 – 2020. La finele lui martie, Consiliul UE a decis extinderea…
Transportul ilegal este una dintre cele mai des întâlnite forme de evaziune fiscală. Un calcul estimativ arată că, prin cărăuşia la negru – atât de mărfuri, cât şi de persoane…
Pe 26 ianuarie, România a semnat, alături de alte 21 de state membre UE, celebrul de-acum ACTA – Anti – Counterfeiting Trade Agreement. Tradus direct, ar însemna „Acordul Anti – Contrafacerii Comerciale”. Însă nu prea poţi să fii anti-contra… Mai omeneşte ar suna „Acordul pentru Combaterea Contrafacerii Comerciale”. Actul normativ n-a trecut pe la Organizaţia Naţiunilor Unite, nici pe la UNESCO…
An de an, operatorii feroviari privați mai prind câte o bucată din calea ferată. Sumele puse în joc sunt de cel puțin 300 de milioane de euro, adică suma acordată de stat ca subvenție în transportul feroviar de călători. Sistemul subvențiilor de stat e destul de complicat și este înțeles de prea puțini. Nefiind priceput prea bine chiar de mulți oficiali, el permite transferul unor sume frumușele din bugetul statului spre buzunare private. Totul sub lozinca eficientizării, reformei căii ferate și economisirii de bani la bugetul de stat. Ne-am aștepta ca acolo unde intervine privatul acesta să nu mai aibă nevoie de ajutorul statului. Cel puțin așa se spune, nu? Dimpotrivă, în transporturile feroviare subsidiile statului par a merge exact unde sunt mai prost folosite. Au însă calitatea de a asigura o bună parte din profiturile câtorva firme.
Începută în anul 2006, Centura Cluj-Est, de 23 de kilometri, concurează la titlul de cel mai scump drum naţional al României.
Dacă lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi creşte an de an insignifiant, nu acelaşi lucru se poate spune despre preţurile la lucrările de infrastructură. Portofoliul CNADNR cuprinde mai multe proiecte începute în urmă cu ani buni, al căror preţ a crescut exponenţial, dar care nu au fost terminate. Firmele şi-au luat banii, miniştrii au tăiat panglicile, iar românii plătesc din buzunar preţurile umflate. Centura Cluj-Est, 23 de kilometri de drum naţional între Vâlcele şi Sânnicoară, în bună parte realizaţi cu o bandă pe sens, a cărei panglică a fost tăiată în toamnă de fostul premier Emil Boc, e un astfel de drum.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timiș (DRDP Timiș) e un adevărat studiu de caz privitor la sifonarea banilor publici destinați construcției de drumuri din România spre buzunare private.
Situația de la DRDP Timiș are câte puțin din toate ingredientele afacerilor cu asfalt care asigură succesul acestora. Gineri ce sunt șefii soacrelor lor, soacre și soții de directori generali care au drept afacere privată hrănirea angajaților regilor asfaltului, tați activi în firme private de construcții de drumuri, ai căror copii sunt la conducerea regionalei – sunt câteva exemple de conflicte de interese în cadrul regionalei.