Ceea ce nu a reușit Sta..." />

Cărăușul din Siberia a ajuns la… Londra

Ceea ce nu a reușit Stalin a izbutit Vladimir Putin. În plină criză, Rusia a reușit să încătușeze Europa cu sistemul ei de gazoducte. Ea avut o creștere economică destul de constantă și a folosit o parte din bani pentru acapararea de noi piețe și de noi clienți.

Exact ca în conceptul capitalismului monopolist de stat, descris de Karl Marx, țara care își controlează finanțele cu mână forte poate depăși mai rapid criza decât statele cu economie liberă și își poate ghida mai ușor cheltuielile.

De pe poziția investitorului absolut în resurse energetice, Rusia se declară partener strategic pentru Uniunea Europeană, deși lasă impresia că parazitează continentul. Privind însă lucid asupra acestei realități ce se dezvoltă sub ochii noștri, Rusia nu poate exista fără tehnologia de vârf din Europa.

Anul 2012 a marcat un mare succes în cooperarea dintre Rusia şi Europa în domeniul gazelor naturale. A început construirea gazoductului South Stream, a fost pusă în funcţiune a doua ţeavă a gazoductului Nord Stream.

În prezent, gazul rusesc merge direct spre Lumea Veche, iar conductele ambelor proiecte vor garanta alimentarea în condiţii de securitate a Europei pentru mulţi ani. Sună promițător.

South Stream va fi dat în funcţiune în anul 2016 şi va ajunge la capacitatea nominală maximă în anul 2018. Prin acest gazoduct vor circula 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Putin preferă să trateze cu fiecare țară din UE

Realizarea proiectului South Stream a rămas sub semnul întrebării o lungă perioadă. Inclusiv fiindcă avea un concurent pe hârtie: Nabucco. Acest gazoduct trebuia să pompeze gaze spre Europa din Turkmenistan şi din Azerbaijan, ocolind Rusia. Însă proiectul companiei ruse Gazprom părea mai atractiv.

Spre deosebire de concurentul lui, South Stream nu avea probleme cu aprovizionarea cu materie primă. În consecinţă, în octombrie – noiembrie 2012 s-au semnat acorduri cu toate ţările prin care trece noul gazoduct. Şi Vladimir Putin a remarcat semnificaţia internaţională a proiectului, în timp ce lua parte la ceremonia festivă de începere a construcţiei:

„Într-o primă etapă, se vor asigura gaze pentru cel puţin şase state. La realizarea proiectului iau parte cei mai mari parteneri din Europa Occidentală – din Franţa, Germania, Italia. Acest proiect a obţinut sprijin politic în toate ţările partenere. S-au semnat toate acordurile interguvernamentale, s-au adoptat toate contractele de investiţii”.

Partea maritimă a gazoductului South Stream va trece pe fundul Mării Negre, din oraşul Anapa din Rusia, spre portul Varna din Bulgaria. Iar din Bulgaria gazoductul va merge pe uscat, spre Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia.

Se analizează posibilitatea construirii unor derivaţii spre Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, precum şi Croaţia. Astfel că vor primi gaz rusesc fără intermediari nu numai ţările avansate ale Europei, dar şi statele balcanice, menţionează Ghennadi Şmali, preşedintele Uniunii Producătorilor de Petrol şi Gaze din Rusia.

Pe 8 octombrie 2012, s-a inaugurat a doua conductă Nord Stream. Lucrările au costat 7,5 miliarde de dolari şi s-au finalizat într-un timp record. Decizia de construire s-a luat în anul 2005.

Lista finală a investitorilor s-a stabilit în anul 2010. În noiembrie 2011 a început să pompeze prima conductă. Gazprom are 51% din acţiuni. Realizatorii proiectului au fost Gazprom din Rusia, Wintershall Holding şi E.ON Ruhrgas din Germania, GDF Suez din Franţa şi Gasunie din Olanda. Gazoductul Nord Stream a legat oraşul Vîborg din Rusia.

Deschiderea celei de-a doua conducte a fost salutată de liderii tuturor statelor din care veneau giganţii care au construit ţevile. Putin a menţionat semnificaţia acestui proiect pentru UE şi pentru dezvoltarea relaţiilor ei cu Rusia. L-a aprobat întru totul şi Angela Merkel:

„Inaugurarea celei de-a doua conducte a gazoductului Nord Stream arată că parteneriatul nostru strategic dintre Rusia şi UE are un fundament solid. Europa câştigă o mai mare securitate în alimentarea cu gaze naturale. Rusia îşi asigură o cerere stabilă şi o vânzare avantajoasă a gazului”.

Spre Perfidul Albion

Acţionarii (mai precis Gazprom) nu se opresc aici şi au decis să caute modalităţi de construire a câtorva derivaţii din Nord Stream. Mai ales, Gazprom are ca obiectiv să-şi consolideze poziţia pe piaţa britanică a resurselor energetice, a menţionat Konstantin Simonov, directorul Fondului Naţional de Securitate Energetică: „În ultimii ani, Gazprom se simte foarte bine pe piaţa britanică. Acolo activează compania specială Gazprom Marketing & Trading, care se ocupă nu numai de comercializarea gazelor ruseşti. Ea vinde şi alte resurse.

Dacă vom construi conducta, ea va avea un avantaj concurenţial. Gazul rusesc poate să concureze total pe piaţa britanică cu alţi producători. De exemplu, cu Norvegia”.

Și pierderea bunăvoinței

Singurul lucru care ar putea afecta funcţionarea gazoductelor Nord Stream şi South Stream este Pachetul Energetic III al UE. Documentul stabileşte o regulă extrem de neplăcută pentru Rusia: un furnizor poate folosi maximum 50% din capacitatea conductelor.

Legiuitorul european a intuit pericolul și a inventat „pachetele energetice”. Gazprom trebuie să admită pe ţeava lui şi al treilea furnizor de gaze, ceea ce ar fi un dezastru pentru Rusia. Pe de altă parte, această hotărâre cu care Kremlinul a trecut la construirea celui de-al doilea gazoduct ar putea convinge UE să facă unele concesii Moscovei.

Anul 2013 va fi decisiv pentru Pachetul energetic III al UE, deci şi pentru proiectele ruseşti din domeniul gazelor. E greu de crezut însă că UE va face o asemenea concesie majoră.

Nabucco ridică iar capul

Când credeam că lucrurile au devenit clare pentru proiectul energetic european din sud, Bulgaria anunță că va fi gata să declanşeze lucrările la proiectul Nabucco pe teritoriul ei, la mijlocul anului curent. Așa a promis, pe 10 ianuarie, premierul Boiko Borisov, la prima întâlnire a forumului politic  „Nabucco”. Dar Borisov între timp a demisionat, iar la Sofia premier este un interimar independent, Marin Raykov…

Revenind, la acest forum au participat delegaţii din Austria, Ungaria, România şi Turcia, precum şi reprezentanţi de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii. România va beneficia indirect de asemenea proiecte, dar va plăti mereu mai mult pentru gaze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sixteen − 5 =