Când scapă din accident..." />

CĂLĂTORUL ROMÂN, ŢEPUIT PE TOATE RUTELE

Când scapă din accidentele cu autocarul, le sunt pierdute bagajele în tren sau suportă ore în şir de întârziere a avioanelor. Românii au drepturi europene de călătorie, dar nu la ei în țară.

Şapte răniţi a numărat ultimul accident de autocar. S-a întâmplat luna trecută pe DN7, în localitatea vâlceană Racoviţa, când şoferul unui autocar a izbit din spate o cisternă. Dacă vor cere, răniţii nu vor primi despăgubiri decât după ani grei de judecată prin tribunale. Însă măcar au scăpat cu viaţă. Acum doi ani, într-unul din cele mai grave accidente rutiere ale ultimilor ani, 14 oameni au murit şi alţi doi au fost răniţi grav la Scânteia, judeţul Iaşi, după ce şoferul microbuzului în care se afl au a trecut peste calea ferată fără să se asigure. Microbuzul a fost lovit în plin de un autotren. În urma tragediei, 14 copii au rămas fără părinţi. Majoritatea pasagerilor erau mame care se duceau la poşta din oraş să ridice alocaţia copiilor. Orfanii nu au însă şanse să primească vreun ban drept despăgubire şi ajutor pentru că le-au fost omorâţi părinţii, întrucât şoferul microbuzului a murit şi el în accident, iar patronii săi sunt judecaţi deocamdată pentru că îl angajaseră la negru şi pentru că microbuzul nu respectase ruta.

Un deces egal 220.000 de euro

Parlamentul European se laudă de câteva luni cu adoptarea unui nou regulament pentru transportatorii rutieri de persoane. Potrivit acestuia, în cazul morţii sau rănirii unui pasager din vina transportatorului, victima sau rudele ei trebuie să primească despăgubiri care pot ajunge la 220.000 de euro. Însă, o astfel de sumă nu se va putea încasa prea curând în România. În primul rând pentru că noua reglementare, deşi a fost adoptată în luna februarie, va intra în vigoare abia în martie 2013. Iar începând cu acest termen, statele membre au dreptul la două derogări succesive a câte patru ani. Şi cum România a profi tat până acum şi a apelat la toate derogările, inclusiv la una privitoare la pasagerii de pe căile ferate, este de aşteptat că va trage de timp cât va putea şi în privinţa drepturilor călătorilor cu autocarul. Deocamdată, ţara noastră este obligată să respecte doar regulile privitoare la avizele şi autorizările transportului de persoane, reguli pe care accidentul de la Scânteia arată că încă le mai încălcăm. Cei 220.000 de euro despăgubire nu sunt singura regulă grea pe care autorităţile române vor trebui s-o adopte începând cu martie 2013, sau 2017, ori chiar 2021, depinde de cât de conştiincioase vor fi . Printre viitoarele drepturi ale pasagerilor se mai numără şi o răscumpărare de 1.200 de euro pentru pierderea bagajului. Dacă pasagerului i-a fost distrus sau pierdut scaunul cu rotile sau orice alt echipament care ţine de mobilitate, atunci acesta trebuie plătit în totalitate.

Cazare de 80 de euro în caz de accident

În caz de accident, transportatorul trebuie să asigure asistenţă rezonabilă în ceea ce priveşte nevoile imediate, de ordin practic ale pasagerilor. Mai precis, cazare, hrană, îmbrăcăminte, transport şi facilitarea acordării primului ajutor. Asistenţa acordată nu reprezintă recunoaşterea răspunderii. Costul total al cazării pentru o noapte este de cel mult 80 euro şi se acordă pentru maximum două nopţi. Regula nu este valabilă în cazul unor catastrofe naturale, inundaţii, cutremure, incendii de vegetaţie sau condiţii meteorologice nefavorabile – furtună, ploaie torenţială, ninsori abundente sau ceaţă – care pun în pericol securitatea călătorilor sau fac imposibilă continuarea drumului. Dacă operatorul anulează călătoria, pasagerii trebuie să primească, pe lângă rambursarea integrală a tichetului cumpărat, şi o compensaţie de până la 50% din preţul acestuia. O călătorie este considerată anulată dacă autocarul sau autobuzul întârzie mai mult de două ore, iar transportatorul nu oferă călătorului nici o altă variantă pentru efectuarea drumului. Întârzie autocarul mai mult de o oră şi jumătate? Pasagerii trebuie să primească gustări, băuturi răcoritoare sau chiar o masă cu mai multe feluri de mâncare – aşa cum se întâmplă în prezent cu cei ai avioanelor care întârzie decolarea sau aterizarea. Pasagerii pot primi despăgubiri şi în cazul rezervării peste numărul de locuri. În plus, regulamentul european obligă pe toţi transportatorii să îşi anunţe din timp pasagerii despre orice modificare în program şi să îi ajute să prindă legăturile cu alte mijloace.

Derogare de 15 ani la călătoriile cu trenul

În ce priveşte transportul persoanelor pe calea ferată, România a cerut deja o derogare de cinci ani de la aplicarea legislaţiei privind drepturile pasagerilor. La expirarea acestei perioade, în 2014, autorităţile române mai pot solicita o prelungire de încă zece ani. Aplicarea legislaţiei europene din acest moment ar fi însemnat procese nenumărate şi daune pe măsură pentru CFR Călători, care are întârzieri multe şi dese. Potrivit legislaţiei interne, singura deocamdată aplicabilă în România, călătorii cu trenul nu pot solicita decât respectarea normelor minimale: dreptul la informare, responsabilitatea companiei în ceea ce priveşte bagajele lor, dreptul la transport pentru persoane cu dizabilităţi. Fostul comisar european Meglena Kuneva, consilier special pentru drepturile pasagerilor al vicepreşedintelui CE Siim Kallas, a avertizat autorităţile române, cu ocazia unei vizite făcute în aprilie la Bucureşti, asupra dezavantajelor existenţei unui operator feroviar unic. „Am o întrebare: Cine este proprietarul căilor ferate? Cine este proprietarul trenurilor? Câţi operatori feroviari aveţi? Dacă aveţi monopol, aţi intrat într-o cursă şi niciodată nu veţi ameliora suficient situaţia. Dacă aţi putea alege dintre mai mulţi operatori, deja ar fi ceva“, a spus Kuneva într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti. Ea a subliniat de mai multe ori, în răspunsurile date, dezavantajele monopolului asupra drepturilor consumatorului.

Monopolul CFR dăunează pasagerilor

„Situaţia drepturilor consumatorilor se ameliorează încetul cu încetul, însă lucrurile depind şi de ceea ce poate face consumatorul. Dacă există un singur operator, nu îl poţi pedepsi neachiziţionând biletul. Aşa că nu eşti suficient de puternic. Monopolul ne slăbeşte pe noi, în calitate de consumatori, iar acest lucru este rău. Nu poţi numai să faci reclamă unor drepturi care nu ar putea fi niciodată implementate din cauză că nu există o altă sursă. Puteţi cumpăra orice fel de pâine, de unt, de pantof, de orice, pentru că este o piaţă liberă. Dar dacă există doar un operator pe piaţă, atunci eşti blocat, eşti prins într-o capcană“, a mai spus Kuneva.

Accidentul de tren costă 21.000 de euro

Dacă însă circulă cu trenuri în alte ţări din UE care aplică noile reguli, românii au aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii din comunitatea europeană. De exemplu, rudele pasagerilor care mor într-un accident feroviar trebuie să primească pentru cheltuieli urgente, în cel mult 15 zile de la tragedie, cel puţin 21.000 de euro. Chiar dacă întârzierea este de numai o oră, călătorul poate primi înapoi banii daţi pe bilet, dacă el consideră că nu mai are nici un rost să plece. Dacă pasagerul a rămas într-un punct de tranzit, compania trebuie să-i asigure transportul înapoi la punctul de plecare, în termenul cel mai scurt posibil. Dacă alege să-şi continue călătoria, el are dreptul la condiţii comparabile de transport, în cel mai scurt timp posibil sau la o altă dată, pe care o poate alege. Şi dacă decide să-şi continue călătoria, în pofida întârzierii, el are dreptul la o compensaţie de 25% din preţul biletului, dacă este vorba de o întârziere între 60 şi 119 minute, şi de 50% – pentru întârzierile care depăşesc două ore. În plus, în cazul întârzierilor de peste o oră, compania trebuie să ofere mâncare şi băuturi răcoritoare, iar dacă întârzierea presupune o şedere pentru una sau mai multe nopţi, firma de transport este obligată să ofere cazare gratuită la hotel, precum şi transportul până acolo şi la gară.

Din 2012, drepturi pe mare

În iulie 2010, Parlamentul European a adoptat noi reguli şi pentru pasagerii care călătoresc pe mare şi pe căile navigabile interioare. Acestea vor intra în vigoare în iulie 2012, însă nu se ştie acum dacă România va cere sau nu o derogare. Majoritatea articolelor le privesc pe persoanele cu handicap care sunt ajutate să aibă un acces mai uşor la acest tip de transport. Pentru marea masă a pasagerilor, însă, noile drepturi includ, printre altele, garantarea rambursării preţului călătoriei sau oferirea unei rute alternative în cazul anulării cursei sau al întârzierii plecării cu mai mult de 90 de minute. În aceste cazuri se asigură şi asistenţă corespunzătoare (precum gustări, mese, băuturi răcoritoare şi cazare pentru maximum trei nopţi, la o valoare de până la 80 de euro). Despăgubirile sunt între 25% – 50% din preţul biletului, în caz de întârziere la sosire sau de anulare a călătoriilor. Se instituie reguli minime privind informarea tuturor călătorilor înainte şi în timpul călătoriei.

Europeni doar la zborul cu avionul

Drepturile europene referitoare la călătoria cu avionul sunt singurele care se aplică acum în ţara noastră. Ele sunt valabile pentru toate aeroporturile Uniunii Europene şi cursele care aparţin unui operator din comunitate. Potrivit acestor reglementări, dacă zborul are o întârziere de peste trei ore, se consideră că e o cursă anulată. Pasagerii au dreptul la o compensaţie egală cu cea acordată pentru anularea cursei. În plus, transportatorul este obligat să ofere gratuit convorbiri telefonice, răcoritoare, mâncare, cazare şi transport la locul cazării, pentru orice zbor care are o întârziere de peste două ore la cursele de până la 1.500 de kilometri. Dacă zborul este anulat, firma aeriană este obligată să ramburseze biletul sau să redirecţioneze pasagerii (printr-un alt zbor sau cu un alt mijloc de transport). Dacă pasagerul alege rambursarea, compania restituie întreaga valoare a biletului, inclusiv taxele de aeroport. În cazul redirecţionării, compania trebuie să asigure asistenţa corespunzătoare. Călătorii care au dreptul la compensaţii trebuie să le primească în cel mult şapte zile de la depunerea cererii. Pentru bagajele pierdute, deteriorate sau întârziate, pasagerii au dreptul la o compensaţie de cel mult 1.220 de euro. Persoanele cu dizabilităţi pot anunţa cu o zi înainte de călătorie că au nevoie de ajutor şi vor fi ajutaţi de la intrarea în aeroport şi până la destinaţie. Pasagerii aerieni au un număr de telefon gratuit, afişat la vedere în toate aeroporturile europene, pentru a apela în caz de probleme: 00.800.6789.1011. Poate fi sesizat şi Centrul European al Consumatorilor din ţara unde se produce incidentul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 − 4 =