Pe când ..." />
SURSA Gazprom

Bulgarii îi joacă pe fraţii ruşi pe ruta South Stream

Pe când Radio Erevan vorbea despre iubirea frățească dintre ruși și bulgari, dacă burá la Moscova, se deschideau umbrelele la Sofia. A trecut vremea. Bulgarii îi joacă pe ruși, pe proiectele lor energetice pentru Balcani.

Ziarul Kommersant deplânge că monopolistul Gazprom are necazuri cu South Stream din cauza lăcomiei frățești. Guvernul interimar de la Sofia vrea să revizuiască hotărârea privind investiţiile pentru segmentul de conductă din Bulgaria, insistând că autorităţile precedente au convenit să participe la proiect în condiţii dezavantajoase.

În mai, vor avea loc alegeri parlamentare în Bulgaria, iar guvernul se va schimba din nou. De aceea Gazprom revine la negocieri cu bulgarii, consideră experţii, însă tergiversările ameninţă să perturbe calendarul de construire a gazoductului.

Pe 10 aprilie, premierul bulgar Marin Raikov a declarat că „trebuie făcută o analiză mai aprofundată a situaţiei create de hotărârea de investire în proiectul South Stream şi să se acorde atenţie «zonelor extrem de sensibile» ale proiectului”.

El a dispus organizarea unei întâlniri de lucru pe această temă. Premierul nu a clarificat când va avea loc întâlnirea şi ce anume din proiect afectează Bulgaria.

Ministerul Economiei, Energiei şi Turismului, care supervizează proiectul South Stream, a refuzat să comenteze situaţia. O sursă a ziarului Kommersant apropiată guvernului bulgar spune că problemele se referă la „economia proiectului”.

Segmentul bulgar al proiectului e prea scump (3,3 miliarde de dolari), iar în compania South Stream Bulgaria AD, care îl gestionează, 50% din acţiuni aparţin societăţii de stat Bulgarian Energy Holding (BEH).

Se anticipează că proiectul va fi finanţat în totalitate de partea rusă, iar BEH îşi va recupera banii prin deducerea taxelor de tranzit din cei 1,7 dolari pentru mia de metri cubi la 100 km (un tranzit de două ori mai ieftin decât tranzitul prin Ucraina), timp de peste 25 de ani, spune sursa Kommersant. Adică în acest timp Bulgaria nu va primi venituri directe din proiect.

South Stream trebuie să treacă din Rusia spre Europa, pe sub Marea Neagră. Lungimea lui totală e de peste 2.400 de kilometri, din care 920 sunt segmentul maritim gestionat de consorţiul South Stream Transport AG ( Gazprom 50%, ENI 20%, Wintershall şi EdF câte 15%), şi 1.500 de kilometri segmentul terestru, care va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia.

Gazoductul va fi format din patru ţevi, cu o capacitate totală de 63 de miliarde de metri cubi. Costurile de construcţie se ridică la 16,6 miliarde de euro. Prima ţeavă se va inaugura la sfârşitul anului 2015 şi va atinge capacitatea maximă în anul 2018.

Segmentul terestru bulgăresc, de unde magistrala trebuie să iasă pe uscat, este esenţial pentru South Stream. Pe uscat e segmentul cel mai lung şi scump – 540 de kilometri, iar preţul plătit pentru el reprezintă jumătate din costurile totale pentru segmentul terestru al magistralei.

O sursă Kommersant de pe lângă Gazprom confirmă aplicarea principiului contabilităţii pentru investiţiile BEH, însă arată că taxa de tranzit încă nu a fost stabilită.

Un principiu similar se va aplica şi în Serbia (segmentul sârbesc costă 1,7 miliarde de dolari. Pe 10 aprilie, după întâlnirea cu premierul rus Dmitri Medvedev, a vorbit pe această temă Iviţa Dacici, şeful guvernului de la Belgrad, care a numit oferta „foarte corectă”.

Construirea segmentului sârbesc trebuie să înceapă în decembrie 2013, după ce se încep lucrările la şantierul din Bulgaria, cu debutul în iunie.

Termenul poate fi anulat şi de un alt factor: pe 10 aprilie, Ivan Ivanov, vicepreşedintele Comisiei de energie din parlamentul de la Sofia, vicepreşedintele partidului „Democraţii pentru o Bulgarie Puternică”, a spus că scoate oamenii la proteste dacă şantierul începe în plin sezon turistic.

Probleme cu Bulgaria au existat şi anterior. Ţara a abandonat construirea centralei atomice de la Belene şi a îngheţat proiectul oleoductului Burgas – Alexandroupolis.

La mijlocul anului 2012, autorităţile bulgare au ameninţat că renunţă şi la South Stream, cerând reduceri la preţul gazelor, solicitând un volum mai mare de pompare şi norme de rentabilitate pentru proiect.

Cei de la Gazprom au început să spună că, în locul Bulgariei, conducta ar putea să treacă prin România, deşi acest lucru ar face proiectul mai scump. Cu toate acestea, în noiembrie Gazprom şi BEH au semnat un acord final pentru investiţii pe segmentul bulgăresc.

Cu siguranță că România și-ar fi respectat semnătura cu Federația Rusă. Așa că acum Gazprom va plăti dublu pentru o rută mai scurtă decât cea prin țara noastră. Dai un ban, dar face!

Gaze și fotbal

Bulgaria a fost ultima ţară de tranzit cu care Gazprom s-a înţeles să construiască South Stream în ultimul moment, pentru a respecta termenul la care ţinea atât de mult Vladimir Putin.

În schimb, Bulgaria a primit o reducere la preţul gazelor cu 22%, precum şi acordul Gazpromului de a sponsoriza echipa de fotbal Levski Sofia. Atunci, Alexei Miller a declarat că preţul gazelor pentru Bulgaria în anul 2013 „va fi unul dintre cele mai scăzute, datorită parteneriatului strategic din domeniul gazelor”.

Cu toate acestea, în februarie 2013, din cauza creşterii preţurilor la energia electrică din Bulgaria, au început proteste de masă şi ciocniri cu poliţia.

Guvernul lui Boiko Borisov şi-a dat demisia. Preşedintele Rosen Plevneliev a numit premier un tehnocrat, pe Marin Raikov, fost ambasador la Paris şi adjunct al ministrului de Externe, considerat un politician pro-occidental.

Formal, el va conduce guvernul până la mijlocul lunii mai, când vor avea loc alegeri parlamentare la termen şi va apărea un nou executiv. Tot pe 10 aprilie, conducerea clubului Levski a anunţat că Gazprom a suspendat negocierile pentru sponsorizare până la alegeri.

Bulgarii mai mizează pe un dribling cu Moscova: Pachetul Energetic III al UE, iar Marin Raikov îl susţine cu înfocare. „Noi am vrea, dar nu acceptă UE!” – vor spune bulgarii, când rușii le vor cere să declare South Stream proiect național ca să nu-l împartă cu terți, conform legislației europene.

Gazprom speră ca fiecare ţară de tranzit să recunoască South Stream drept proiect naţional, pentru a obţine pentru acesta un statut de reţea transfrontalieră şi pentru a-l scoate de sub jurisdicţia UE, evitând astfel situaţia în care trebuie să ofere jumătate din capacitate unor terţi furnizori de gaze naturale. Însă deocamdată numai Serbia l-a declarat proiect naţional. Acolo, umbrela a rămas deschisă de pe vremea lui Slobodan Miloșevici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four + twenty =