Brexit este un cuvânt obţinut ..." />

Brexit, mai mult decât un cuvânt

Brexit este un cuvânt obţinut prin combinația cuvintelor „Marea Britanie” (Great Britain) și „ieșire” (Exit), care se referă la retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cetățenii din Marea Britanie au votat pentru un ieșirea din Uniunea Europeană într-un referendum istoric din data de 23 iunie 2016. Deputații britanici au votat în 13 martie 2017 proiectul de lege care autorizează Guvernul să declanșeze Brexit-ul. foto

Doar Groenlanda (după ce a obținut autonomia de la Danemarca) și Algeria (odată cu independența față de Franța) au părăsit până acum blocul european, iar, în prezent, singura cale legală de a ieși din UE este prin articolul 50, inserat în Tratatul de la Lisabona în 2009. Activarea acestui articol ar permite unei țări un interval de doi ani pentru a-și negocia condițiile unei ieșiri, din momentul în care notifică UE intenția.

Consecințe

Analiştii economici evaluează că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea costa România de la câteva sute de milioane euro până la câteva miliarde. Deşi restricţiile din piaţa britanică a forţei de muncă pentru români au fost eliminate de la 1 ianuarie 2014, peste 180.000 şi-au găsit de lucru, chiar dacă temporar. Soarta locurilor de muncă a românilor care lucrează în Marea Britanie depinde de eventuala decizie a guvernului britanic să introducă restricții suplimentare pentru forța de muncă imigrantă. În plus, în cazul unui Brexit, migrarea forței de muncă spre Anglia va deveni mult mai dificilă, libertatea de circulație, de a munci și de a se stabili pe teritoriul Marii Britanii va fi limitată.

Principalele domenii în care transportatorii vor simți efectele Brexit-ului sunt: legislație de transport, autorizații de transport, vamal (import, export, tranzit), documente de acces, proceduri de control la frontieră, migrația șoferilor.

Conform ghidului pentru Brexit al asociației expeditorilor de marfă din Marea Britanie primele nouă probleme sunt:

1. A de la Access (acces) – Din cauza Brexit-ului, Marea Britanie nu va mai avea acces liber la Uniunea Europeană, o piață unică în valoare de aproape 400 de miliarde de euro. Asociația expeditorilor de marfă (FTA) întreabă ce tip de tratat va fi semnat, și dacă acesta va avea mai multe beneficii decât cele cu Norvegia, Canada, Turcia sau Albania?

2. B de la Border Controls (control la frontieră) – Care vor fi formalitățile pentru șoferii profesioniști ? Ce se va întâmpla cu migranții care doresc să intre în Marea Britanie din Franța? Îi va lăsa Franța să urce pe feribot, pe principiul că Marea Britanie își va face propriile sale frontiere?

3. C de la Customs (vamă) – Care va fi noul acord vamal între Londra și Bruxelles, odată ce va fi abrogată libera circulație? Ce tarife, garanții și proceduri de vămuire vor urma importatorii și exportatorii? Acest element va stabili, de asemenea, modul în care se va derula comerțul, logistica și cum vor proceda transportatorii de marfă.

4. D de la Domestic legislation (legislație națională) – Guvernul britanic va trebui să restructureze legislația întregului sector de transport care corespunde directivelor și regulamentelor Uniunii Europene. Va trebui, cel puțin, să aleagă ce să păstreze și ce să se elimine. Transportatorii rutieri internaționali vor trebui să pună pe hartă un nou teritoriu extracomunitar: Marea Britanie.

5. E de la Enforcement (securizarea traficului trans-frontalier) – Pot apărea coloane de camioane în așteptarea noilor controale vamale pentru intrarea și ieșirea din Marea Britanie. Pentru a evita aglomerările dar și posibilitatea de intrare clandestină în țară a migranților, va fi crucial să se stabilească clar care vor fi documentele de călătorie necesare pentru conducătorii auto, vehicule și mărfuri.

6. F de la Fuel (carburant) – Autoritățile au afirmat deja că, pentru a susține scăderea economică datorată Brexit-ului, Marea Britanie va crește taxe. Pot exista, de asemenea, creșteri ale accizelor la motorină.

7. G de la Global Markets (piețe globale) – Brexit ar putea îndepărta containerele din porturile Marii Britanii, deoarece s-ar prelungi procedurile și timpul pentru transferul containerelor către Europa.

8. H de la Heathrow (aeroportul din Londra) – Cu Marea Britanie în afara Uniunii Europene, Heathrow va trebui să facă eforturi pentru întărirea poziției de hub care se poate conecta direct cu piețele globale.

9. I de la Ireland (Irlanda) – Irlanda este singura țară din UE care are o frontieră terestră cu Marea Britanie, cea dintre Ulster. Ulsterul și Marea Britanie sunt un coridor prin care trec multe transporturi directe către alte țări ale Uniunii Europene. Datorită Brexit-ului, trebuie să se stabilească noi proceduri pentru a facilita trecerea.

Avantaje și dezavantaje pentru Anglia
(Conform unei evaluări realizate de wall-street.ro)

Avantaje pentru Marea Britanie în cazul unui Brexit:
• Economisirea unei contribuții nete anuale la bugetul UE de 8,5 mld. lire. Anul trecut, Marea Britanie a contribuit cu 13 mld. lire la bugetul UE și a primit în schimb 4,5 mld. lire.
• Flexibilitate a politicilor practicate de Marea Britanie, țara nefiind constrânsă în niciun fel de UE
• Avantaj pentru firmele mici și mijlocii britanice. Acestea nu depind foarte mult de comerțul cu Uniunea Europeană, dar în schimb sunt puternic afectat de reglementările impuse de UE.
• Sectorul financiar britanic ar putea să obțină un statut mai puternic la nivel global, urmând să devină un centru al așa-zisului capitalism hiper-liberal și al piețelor libere – un „Singapore pe steroizi”
• Imigrația necontrolată din țările mai puțin dezvoltate economic din sudul și estul Europei reprezintă o povară suplimentară pentru sistemul de sănătate britanic dar și asupra costurilor directe către plătitorii de taxe. Reducerea acestei imigrații ar reprezenta un avantaj pentru Marea Britanie.
• Salariile ar putea să crească în Marea Britanie ca urmare a reducerii forței de muncă.

Dezavantaje pentru Marea Britanie în cazul unui Brexit:

• Pierderea unor contracte preferențiale de comerț cu statele membre UE, care reprezintă peste 50% din exporturile Marii Britanii.
• Pierderea puterii de a influența reglementările ce țin de comerțul în UE.
• Scăderea PIB cu 2,2% până în 2030 – estimare a Centrului de cercetare german Open Europe
• Marea Britanie ar putea întâmpina dificultăți la negocierile privind contractele bilaterale, având în vedere că un eventual Brexit ar putea să genereze o atmosferă negativă interstatală
• Investițiile străine directe ar putea să se reducă
• Reducerea producției și a investițiilor în industria auto britanică, având în vedere că mașinile nu ar mai putea să fie exportate în Uniunea Europeană fără tarife suplimentare.
• Impact negativ pentru sectorul financiar britanic, având în vedere că acesta își pierde statutul de “poarta către Europa”
• Pierderea imigranților cu studii superioare ar putea reduce competitivitatea Marii Britanii în industriile care se bazau pe aceștia. De asemenea, costurile ar putea să crească în industriile ce implică multă muncă (labor-intensive jobs).

Modele de colaborare viitoare

Există 5 modele posibile pentru noile relații economice între Marea Britanie și UE, conform Centrului de Expertiză Europeană Europuls:
• Modelul de uniune vamală UE-Turcia : barierele tarifare interne sunt evitate, Marea Britanie este nevoită să adopte reglementări pentru piața de produse și de asemenea să aplice tarifele externe ale UE, fără influență sau acces garantat la alte piețe non UE. Acest model nu convine deloc cerințelor britanice.
• Modelul norvegian: Marea Britanie ar trebui să devină membră a Spațiului Economic European și ar păstra astfel accesul la piața unică europeană. Însă ar trebui de asemenea să adopte standardele și reglementările europene fără a avea vreo influență asupra lor. Regatul și-ar păstra contribuția financiară solidă la bugetul european și nu ar putea adopta restricții în politica de migrație. Practic, acest model nu ar rezolva problemele politice britanice cu UE și nu ar justifica Brexit-ul, deoarece nu ar acorda flexibilitatea politică pe care și-au dorit-o britanicii.
• Un model mai liber este cel în care Marea Britanie comercializează cu UE prin clauza națiunii celei mai favorizate. Acesta acordă flexibilitatea cerută deoarece britanicii nu sunt nevoiți să adopte standarde și reglementări comune, însă riscă să se confrunte cu tariful comun extern UE, care ar da peste cap comerțul cu bunuri și servicii între Marea Britanie și UE, precum și investițiile. Acest model nu se pliază pe abordarea liberală pe care o are regatul în aria comercială.
• Modelul elvețian : este modelul pe care mizează Marea Britanie în cazul unui Brexit. Acesta presupune o serie de acorduri bilaterale ce oferă acces la sectoare specifice a pieței unice europene. În aceste sectoare limitate regatul se va conforma reglementărilor europene, însa va negocia acorduri de liber schimb separat. Acest model este posibil, însă nu este foarte atractiv pentru UE.
• Modelul unei zone de liber schimb : Marea Britanie este liberă să semneze acorduri de liber schimb independent de UE, iar relația cu UE va fi guvernată de un astfel de tarif. Totuși, acest model presupune negocieri îndelungate și compromisuri asupra standardelor și reglementărilor comune, iar Marea Britanie s-ar angaja astfel într-un proces de restructurare îndelungat.

1 comment

  1. Cititor

    Iesirea din UE cred ca e atat decizie inteleapta dar si compromitatoare. Pentru 2017 se prevede accesarea de fonduri pentru software si hardware precum echipamente https://www.itdepot.ro/cititoare-coduri-de-bare-228 dar si https://www.itdepot.ro/imprimante-etichete-242

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × two =