Fosta con..." />

Bilanţul ministrului Nazare: între adevăr şi minciună

Fosta conducere a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) şi-a prezentat recent realizările perioadei februarie – mai 2012. Soarta Transporturilor a fost în mâna fostului ministru Alexandru Nazare. Vă prezentăm aceste realizări, analizând cât adevăr şi câtă minciună e în acestea. foto: Mesager de Constanta

Bilanţul ministrului Nazare ocupă trei pagini A4 şi e împărţit pe patru capitole. Două sunt dedicate fondurilor europene. Primul se ocupă de absorbţia acestora. Al doilea se referă la viitorul exerciţiu financiar al UE, 2014 – 2020.

Un al treilea capitol e destinat prezentării activităţii ministrului în modernizarea infrastructurii. Al patrulea obligaţiilor asumate de România faţă de FMI în privinţa reformei companiilor subordonate MTI.

Din start, trebuie să spunem că raportul nu oferă informaţii ce ar fi trebuit prezentate: cele referitoare la progresul reglementărilor şi controlului în transporturile rutiere, domeniu în care au fost raportate numeroase nereguli, privitoare la activitatea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Transporturilor Rutiere (ISCTR).

Nici o vorbă nu e spusă în cazul transporturilor fluviale sau maritime sau în privinţa reformei companiilor din subordinea MTI, ce aduc sute de milioane de euro pierderi bugetului de stat (CFR SA, Tarom, CFR Marfă).

Fondurile europene: sute de milioane pe hârtie

O primă realizare, crede fosta conducere a MTI, e atragerea fondurilor europene. Totuşi, ministerul susţine că a obţinut aprobarea CE pentru proiecte feroviare de 900 de milioane de euro. E vorba în principal despre reabilitarea tronsonului Frontieră – Arad şi Simeria – Coşlariu. În perioada menţionată, au fost semnate contracte de reabilitare de 190 de milioane de euro, ieşind în evidenţă cele pentru segmentul feroviar Micăsasa – Coşlariu şi gările Reşiţa şi Slatina.

Lăsând la o parte sumele piperate plătite la repararea kilometrului de cale ferată – cinci – şapte milioane de euro, în condiţiile în care cu aceşti bani se poate construi un kilometru de autostradă, tronsoanele menţionate însumează doar câteva zeci de kilometri: o infimă parte din cei 15.000 de kilometri de cale ferată pe care vom continua să circulăm cu 50 – 70 km/h viteză medie.

Fără o modernizare similară a materialului rulant, viteza de circulaţie pe tronsoanele modernizate – 160 km/h, rămâne doar pe hârtie. Nici în feroviar contestaţiile la licitaţii de modernizare nu lipsesc.

Întrebare retorică: ce realizări poţi avea, când în cinci ani de la începerea POS-T – în care României i s-au promis peste patru miliarde de euro de la UE, cu un an înainte de termenul la care expiră cheltuirea acestor bani stadiul absorbţiei e puţin peste 6% (279 de milioane de euro plăţi intermediare de la UE)?

Vinţu de Jos – Simeria sau Simeria – Micăsasa sunt două proiecte în care s-au pierdut luni bune, din cauza incapacităţii companiei de stat CFR de a organiza licitaţii transparente, cu o desemnare corectă a câştigătorului.

Spunem că vina este a CFR, nu a ”contestatarilor de profesie”, cum au fost numite de-a lungul anilor firmele nemulţumite de miniştrii transporturilor, deoarece Consiliul naţional al Contestaţiilor a dat dreptate acestora, obligând CFR să-şi revizuiască deciziile.

Plăţile la beneficiarii pe fonduri europene au ajuns la 800 de milioane de euro, din care 347 de milioane de euro rambursaţi efectiv, se arată în raport.

Ca urmare a circumspecţiei Comisiei Europene faţă de felul în care se cheltuie banii europeni, aceasta reţine în prezent 10% din sumele decontate, urmând ca reţinerea să fie returnată după ce România va face un audit al modului de cheltuire a banilor. În luna februarie au fost rambursaţi 125 de milioane de euro pe Transporturi, afirma Alexandru Nazare.

Într-adevăr, dacă acesta ar fi ritmul lunar ar fi bine, căci astfel România ar primi anual 1,5 miliarde de euro. Există însă o explicaţie. Suma a fost însă mare, deoarece până în luna februarie, cu începere din vara anului trecut, plăţile către România au fost blocate, iar în februarie au fost trimise toate cererile de decontare pentru lunile în care CE nu ne-a făcut plăţi.

Proiectele blocate, motiv de laudă

Alexandru Nazare menţionează şi realizările sale în construcţia de drumuri şi şosele. Sunt pomenite un tronson din Centura Braşov – al treilea, lung de șase kilometri, caz în care s-a semnat contractul de construire, precum şi variantele ocolitoare Tecuci şi Mihăileşti. La capitolul autostrăzi, ministrul se laudă cu începerea procedurilor necesare concesiunilor pentru Centura Sud Bucureşti şi tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov.

• 7.283 de kilometri, de la 3.511 kilometri – lungimea reţelei europene de transport TEN-T în România, în urma negocierilor de la Bruxelles.

• 347 de milioane de euro, din 4,56 miliarde de euro – a absorbit România de la începerea POS Trans, în anul 2007, până în prezent

De la vorbă la faptă e drum lung însă în România, mai ales că în privinţa acestora cuţitul şi furculiţa stau în mâna Comisiei Europene, care trebuie să vadă dacă nu cumva aceste proiecte riscă să crească deficitul bugetar la care ne-am angajat şi în mâna bancherilor care vor trebui să acorde împrumuturile necesare concesiunilor.

Tot în chestiunea autostrăzilor, Nazare se laudă cu lansarea licitaţiilor pentru aproximativ 100 de kilometri de autostradă: 75 de kilometri între Lugoj şi Deva (trei tronsoane) şi 25 de kilometri între Timişoara şi Lugoj (un tronson).

Trecând peste faptul că raportul ministrului ameţeşte tronsoanele (e menţionat un tronson de autostradă inexistent Lugoj – Dumbrava, fiind defapt vorba despre un lot din tronsonul Lugoj – Deva, la care câştigătorul a fost numit anul trecut), licitaţiile la toate cele patru loturi sunt blocate, ca urmare a contestaţiilor.

Care sunt totuşi succesele?

Ce este într-devăr un succes, dar care nu aparţine exclusiv ministrului Nazare, ci şi predecesorului său, Anca Boagiu, e dublarea  reţelei TEN-T pe teritoriul României pe sectorul rutier: de la 3.511 km la 7.283 km.

Aceasta va insemna mai mulţi bani disponibili de la CE în perioada anilor 2014 – 2020. Banii nu vor veni automat. Fără capacităţi administrative superioare, cu licitaţii organizate discutabil, proiectele nu vor putea avansa, iar banii nu vor intra în România.

Alocările CE pentru achiziţia utilajelor de deszăpezire – caz în care Alexandru Nazare susţine că CE a dat un acord de principiu, precum şi acordul CE pentru finanţarea autostrăzii Sibiu – Piteşti ar putea reprezenta alte realizări ale ministrului, dacă va veni în viitor şi confirmarea lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 + 10 =