Condițiile de ob..." />

Bilanț și perspective în pregătirea șoferilor

Condițiile de obținere a certificatului de competență profesională în transporturile din UE sunt descrise de Directiva 59/2003.

Aceasta stabilește cum se desfășoară calificarea inițială a viitorilor șoferi profesioniști, care sunt condițiile în care se desfășoară cele 35 de ore de pregătire periodică, o dată la cinci ani, pentru prelungirea atestării.

După zece ani de aplicare, oficialii UE au realizat un bilanț, ce precede consultările de amendare a directivei.

Din bilanț

15 state au optat, în calificarea inițială, pentru varianta cu modul de pregătire urmat de testare, 11 pentru cea doar cu testare şi un stat pentru ambele variante. Sunt în continuare diferențe între modul cum desfășoară pregătirea periodică unele state, cum decurg testările, cum sunt atestate îndeplinirea condițiilor (diplomă sau card), cum și dacă se poate face pregătire accelerată.

Un subiect atent analizat e exceptarea de la prevederile directivei, pe care doar unele state au decis să le aplice. Pentru viitoarea directivă, pe lângă analiza de bilanț a fost alcătuit un grup de specialiști care să dezbată aspectele puctuale.

Cele mai importante concluzii se referă la diferențele de instruire: timp, dimensiunea claselor, predare, cerințe la instructori. Analiză aceasta e considerată esențială pentru a trece peste un mare neajuns: recunoașterea mutuală a atestatelor și diplomelor.

Nu sunt impedimente categorice în recunoașterea mutuală a atestatelor, dar e unanim acceptată realitatea indisponibilității birocratice ce se manifestă la solicitările de recunoaștere.

Se recunoaște că pregătirea și atestarea șoferilor a avut rezultate modeste, declanșând mai degrabă o cursă pentru volum mare și prețuri mici, în dauna calității. Încrederea în obiectivitatea testării cursanților e în unele state membre la un nivel foarte scăzut.

Poziția specialiștilor IRU

Comisia Europeană a făcut o consultare publică. IRU, invitată să aprecieze unele aspecte, a răspuns prompt. Au rezultat câteva concluzii. Astfel, pregătirea influențează major problematica securității rutiere.

În anul 2009, 4.200 de persoane au decedat în accidente cu camioane de peste 4,5 t. Deși doar 2,5% din accidente se soldează cu pierderi de vieți, peste 4% din accidentele cu camioane peste 3,5 t conduc la decese, ceea ce e îngrijorător.

Aceasta în condițiile în care în peste 85% din cazurile analizate eroarea umană a fost cauza principală. Rezultatele pregătirii arată o influență asupra îmbunătățirii securității rutiere, dar insuficientă.

IRU apreciază că o mai mare armonizare a condițiilor naționale de instruire și testare ar aduce un plus de calitate. Armonizarea trebuie făcută în toate aspectele procesului: condiții legale, condiții pentru centre și instructori, săli de pregătire, programe didactice.

Deși pregătirea și atestarea au fost croite pentru noile provocări ale Uniunii, nu s-a reușit punerea unei amprente decisive asupra mobilității șoferilor, ca profesie. Mulți beneficiari vestici preferă să angajeze camioanele firmelor estice, mai degrabă decât șoferi individuali.

IRU consideră că sistemul de exceptări de la prevederile directivei ar trebui regândit. Vârsta de acces la atestarea de șofer profesionist nu trebuie relaxată. O discuție despre un sistem de notare a modulelor de pregătire și stabilirea unor credite ce trebuie atinse trebuie purtată cu discernământ, în opinia IRU. Actualul sistem cu programă generală e preferat.

IRU apelează la stabilirea unei forme unice de atestare (cu card, diplomă sau altceva). La testare, se poate realiza obținerea simultană, pentru șoferii noi, a licenței și a atestatului.

Șoferii cu experiență nu trebuie supuși obligatoriu unui nou modul de pregătire înainte de atestare. Unele module pot fi flexibile şi se pot realiza în cadrul modulului de bază: pregătirea specializată ADR sau transportul de animale vii sunt exemple bune.

Pentru viitorul calendar

În modulul de bază, IRU dorește un acces mai mare la conducerea economică. Folosirea simulatoarelor nu e o condiție obligatorie, ea poate fi doar o alternativă utilă. Instruirea la distanță ar putea fi acceptată, dacă va avea facilități moderne de monitorizare a cursurilor.

Cursul concentrat la 35 de ore, o dată la cinci ani, ar fi eficient, dar creează dificultăți companiilor. Se sprijină un sistem mai flexibil, cu ședințe de instruire de cinci ore, nu de 7 ore, ce solicită prea mult răbdarea șoferilor, scăzând eficiența.

Concluziile desprinse sunt mai ample. Pentru moment, e convenit un calendar, ce conține consultarea publică în anii 2013 – 2014, analize cu organizațiile importante în anul 2014, schițarea textului la finalul anului 2014 și adoptarea în anul 2015. Noul regim ar deveni aplicabil din anul 2017. Creșterea calității în atestare în România nu poate fi realizată doar cu o legislație nouă. E necesar un efort politic generalizat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × three =