Belarus – poarta de acces în Uniunea Vamală pentru mărfurile din UE

Interviu cu Serghei Molunov, însărcinatul cu Afaceri a. i. al Republicii Belarus la Bucureşti

Republica Belarus e unul dintre liderii ţărilor CSI ca dezvoltare economică, cunoscută datorită industriei auto, drumurilor de calitate, pădurilor întinse, dar şi ca ţara hocheiului. Am vorbit cu Serghei Molunov, însărcinatul cu Afaceri a.i. al Republicii Belarus la Bucureşti, despre stadiul şi potenţialul relaţiilor bila­terale româno-belaruse. Ţările noastre se cunosc puţin. Discuţia a fost un prilej de a îndrepta lucrurile.

 

În anul 2012, România şi Belarus au sărbătorit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Cum apreciaţi dinamica dezvoltării relaţiilor bilaterale?

Într-adevăr, în 1992 Belarus şi România au stabilit relaţii diplomati­ce. Belarus a apărut pe arena mondială ca stat independent nou. Recu­noaşterea internaţională deschidea noi posibilităţi în constituirea statalităţii belaruse şi de formare a naţiunii belaruse con­temporane. În această perioadă, cooperarea bilaterală s-a intensificat. Azi se dezvoltă cu succes în diverse domenii, pre­cum cel comercial-econo­mic, turistic, cultural sau educativ-ştiinţific. Relaţi­ile politice se dezvoltă pe baza respectului reciproc. E cunoscut că România a optat mai demult pentru integrarea euro-atlantică şi europeană. Acum, ca stat membru UE, Româ­nia trebuie să respecte anumite obligaţii faţă de partenerii săi euro­peni. Belarus respectă alegerea României în privinţa priorităţilor sale de politică externă şi e gata să dezvolte relaţii bilaterale în spiritul bunei vecinătăţi. Lucrez deja de mai mulţi ani în ţara dumneavoastră. Românii sunt prietenoşi şi amabili cu belaruşii. În dialogul nostru bilateral nu sunt probleme. Asemenea trăsături de caracter, ca toleranţa, bunătatea, hărnicia, sunt similare la popoarele noastre.

Care e nivelul cooperării comerciale şi economice România – Belarus?

În anul 2000, schimburile comerciale au fost de 30 de milioane de dolari. În perioada premergă­toare crizei economice, suma a ajuns la 230 de milioane de dolari. Din păcate, criza mondială a afectat nivelul relaţiilor economice. În anul 2012 schimburile comerciale au fost de 147 de milioa­ne de dolari. Exporturile Belarus – România au fost de aproximativ 108 milioane de dolari. La prima vedere, cifrele nu par impunătoare. Acest fapt subliniază că nivelul nu corespunde posibilităţilor şi că în comerţul reciproc există un potenţial foarte mare. Noi vedem că în mediul de afaceri românesc şi cel belarus există dorinţa dezvoltării cooperării reciproc-avantajoase.

Ce proiecte comune sunt realizate?

Economiile noastre se completează. În România sunt vândute tractoa­re din Belarus din oţel nealiat, aliaje, cablu de oţel şi sârmă, îngrăşămin­te minerale şi produse petrochimice, fibre de sticlă, sare, anvelope, hârtie şi alte mărfuri (în total peste 100 de cate­gorii). Belarus, la rândul său, importă autoturisme româneşti şi piese de schimb, medicamente, antibiotice, produse petrochimice, anvelope, rulmenţi, plăci din PAF şi PFL şi altele (în total aproximativ 200 de pro­duse). Unul din succesele comune e asamblarea tractoarelor beloruse la fabrica IRUM din Reghin. Sunt pregătite proiecte în IT, pe linia academiilor de ştiinţe, în construcţii şi alte domenii.

Ce a câştigat şi, totoda­tă, ce a pierdut Belarus la intrarea în Uniunea Vamală alături de Rusia şi Kazakhstan?

Constituirea Uniunii Vamale a fost, în mare parte, o consecinţă a creşterii concurenţei pe pieţele mondiale. Bela­rus, Rusia şi Kazakhstan au fost nevoite să opteze pentru o uniune, având la bază principiul geo­grafic, pentru a-şi păstra potenţialul economic şi de export, a dezvolta şi aprofunda relaţiile tehnologice şi industri­ale, a utiliza împreună resursele şi a combina capitalurile. Acum încă e prematur să vorbim des­pre ce a câştigat şi ce a pierdut Belarus aderând la Uniune. Aceasta e încă în formare. Se perfecţi­onează baza legislativă şi normativă, iar tarifele vamale sunt în continuă modificare. E necesar să fie armonizate şi adapta­te tarifele vamale pentru 11.500 de poziţii. Fiecare ţară are interesele sale.

În acelaşi timp, fiecare dintre cele trei state are voinţa politică de a dez­volta o asemenea uniune, dorinţa de a îmbună­tăţi nivelul colaborării economice. E evident că există şi unele probleme. Potenţialul de export al Rusiei şi Kazakhstanului se bazează pe materia primă. Belarus nu dispu­ne de resurse energe­tice naturale proprii. În schimb, avem o inginerie auto puternică, o indus­trie chimică dezvoltată şi un sector agricol moder­nizat. De aceea, pentru noi e importantă elimi­narea barierelor tarifare în comerţul cu ruşii şi cu kazahii şi simplificarea vânzării echipamentelor de producţie din Belarus în Rusia şi Kazakhstan. Pentru Belarus e esenţi­ală reducerea taxelor la petrol şi gaze.

Se poate spune că scăde­rea preţurilor la resursele energetice e principalul avantaj al aderării la Uni­une. Totodată, a trebuit să sacrificăm şi noi ceva: Belarus a recurs la majo­rarea tarifelor vamale la automobile, ceea ce le-a creat un anumit discon­fort cetăţenilor noştri. Cu alte cuvinte, constituirea Uniunii e un proces al compromisurilor (a da şi a lua) care în final trebuie să ducă la creşterea nive­lului schimburilor comer­ciale interţări. Rezultatul există deja. Potrivit experţilor, odată cu lan­sarea Uniunii, Belarus şi-a mărit prezenţa economi­că în Kazakhstan cu 15%, iar în Rusia cu 20%.

Belarus are doi vecini influenţi, UE şi Federaţia Rusă. Rusia e un parte­ner strategic important, având în vedere că împre­ună aţi constituit Uniu­nea Vamală. Cu UE aveţi cea mai extinsă graniţă. Care e politica externă şi comercială a Belarus cu aceşti doi vecini impor­tanţi?

Aşezarea geografică a Republicii Belarus, pe teritoriul căreia se intersectează cele mai importante căi rutiere dintre Europa şi Asia, şi istoria complexă a ţării, ce a avut de supor­tat războaie şi conflicte europene devastatoare, au condiţionat politica externă multivectorială. Acesta e principiul nostru fundamental, ce presu­pune relaţii echilibrate şi constructive cu toţi partenerii străini. Belarus ţine cont de principiul pragmatic şi mizează pe continuitate, respect re­ciproc, egalitate, neames­tec în treburile interne, renunţarea la presiuni şi constrângeri.

În lista priorităţilor noas­tre prima e Federaţia Rusă. În relaţiile cu Rusia, Belarus respectă princi­piul prieteniei şi necon­diţionării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a părţilor. UE este un par­tener important. Prio­ritatea politicii noastre externe pe dimensiunea europeană e intensifi­carea parteneriatului cu ţările UE în comerţ, investiţii, transporturi şi tranzit.

În acelaşi timp, şi UE are nevoie de Belarus, partener de încredere nu numai în menţinerea stabilităţii social – eco­nomice din regiune, dar şi pe aspecte strategice europene: securitatea militară, politică, ener­getică şi ecologică, lupta cu criminalitatea, traficul de droguri şi migraţia ilegală. Belarus e un filtru pentru UE, care nu per­mite accesul a tot felul de infracţiuni în Europa. Fiind amplasaţi între doi vecini influenţi, Rusia şi UE, nu ne rămâne decât să convieţuim cu ei în pace şi bună vecinătate.

Transportatorii români spun că nu întâlnesc dificultăţi în Belarus. Ei au remarcat drumurile bune şi corectitudinea oameni­lor legii. Totuşi, exporta­torii spun că Belarusul e în topul ţărilor cu cele mai stricte controale.

Belarus face eforturi mari pentru blocarea trafi­cului ilegal de droguri, arme, migranţi etc. spre Europa din Asia. Odată cu formarea Uniunii, au fost lichidate graniţele dintre Belarus, Rusia şi Kazakhstan. Frontiera Belarus cu statele UE e singurul obstacol în lupta cu contrabanda şi mărfu­rile necalitative ce provin din Europa. Belarus are o responsabilitate faţă de partenerii săi estici, în probleme ce ţin de se­curitatea spaţiului vamal unic. Cetăţenii şi compa­niile ce respectă legea, care nu încalcă regulile de traversare a graniţei şi transportare a mărfurilor niciodată nu se confruntă cu probleme.

Controlul sever la fron­tieră vorbeşte despre disciplina, ordinea şi res­ponsabilitatea belorusă, despre lipsa cazurilor de corupţie în rândul grănicerilor şi vameşilor beloruşi. Drept afirmaţie pot fi şi cuvintele dv., că transportatorii români nu întâmpină dificultăţi în Belarus. Important e să nu încalce legea. La nive­lul ministerelor Transpor­turilor din ţările noastre există o comisie mixtă, ce asigură buna colaborare dintre transportatori şi asociaţiile de profil.

Ce proiecte de infrastruc­tură dezvoltă Belarus acum?

În prezent, sunt în desfă­şurare câteva proiecte în infrastructură în Minsk.

În primul rând, anul viitor, Minsk va găzdui Campionatul Mondial de Hochei. Belarus e ţara hocheiului. În capitală există deja stadioane de hochei pe gheaţă. Unul dintre ele e Minsk Arena, cu 15.000 de locuri, recunoscut ca una dintre cele mai reuşite construcţii din Europa pentru hochei. Până la sfârşitul anului, va fi construit încă un stadion de hochei ultramodern, cu 8.000 de locuri. În pre­zent, în Minsk se constru­iesc masiv hoteluri. Până la sfârşitul anului 2013, la cele 22 de hoteluri exis­tente se vor mai adăuga nouă şi vor fi reconstrui­te altele două mai vechi. Ne dorim să extindem capacitatea hotelieră, pentru a putea găzdui concomitent până la 20.000 de turişti. Se mo­dernizează şi infrastruc­tura de transport. Va fi construită o pistă de decolare suplimentară la Aeroportul Naţional.

Toate arterele rutiere importante vor avea câte patru benzi. În Minsk sunt în construcţie patru noi noduri rutiere lângă are­nele de hochei. Recent, a fost dat în exploatare un nod rutier pe trei nivele. În acest an a început construcţia a câteva noi staţii de metrou. Au fost achiziţionate 16 trenuri de mare viteză din Elveţia. În apropiere de Minsk e construită o nouă uzină pe tehnologie elveţienă Stadler, ce va produce trenuri interur­bane moderne, inclusiv cu două nivele. Minsk se pregăteşte intens pentru evenimentul sportiv. Îi in­vit cu drag pe toţi românii pasionaţi de hochei şi pe cei cărora le place să călă­torească să ne viziteze şi să se convingă.

În al doilea rând, este vorba despre logistică. Belarus e amplasată în centrul geografic al Euro­pei. Pe teritoriul ţării trec cele mai scurte trasee Vest – Est şi Nord – Sud. Belarus e poarta prin care mărfurile europene ajung mai uşor în Rusia şi Kazakhstan. De aceea în Belarus, inclusiv lângă Minsk, sunt complexe logistice de mare capa­citate. Până în 2015 e planificată realizarea a 48 de centre logistice, cu investiţii de peste un miliard de dolari.

Ce le-aţi spune cititorilor noştri la finalul discuţiei?

Mulţumesc Revistei Mişcarea pentru posibili­tatea oferită de a povesti despre Belarus. Cei ce au avut deja ocazia să vizi­teze ţara noastră îmi pot da dreptate când spun că Belarus e o ţară frumoa­să, cu drumuri europene, oraşe curate şi moderne, lanuri îngrijite şi prelu­crate, rezervaţii naturale unice, sanatorii şi staţiuni moderne, cu preţuri accesibile. Belaruşii sunt oameni buni, receptivi, de încredere, sinceri, toleranţi şi care respectă legea. Suntem deschişi mereu, ne bucurăm ori­când de oaspeţii care au aceleaşi sentimente sin­cere. Există un proverb: „Mai bine o dată să vezi, decât de o sută de ori să auzi“. România nu e la mare distanţă de Belarus. Pentru oamenii ce vor să cunoască lumea, care călătoresc şi vor să obţină emoţii noi, cunoştinţa cu ţara noastră va lăsa multe impresii pozitive. De aceea, vreau să le spun tu­turor cititorilor dv.: veniţi în Republica Belarus, descoperiţi-o!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × one =