..." />

Banii UE pentru centre intermodale nu ajung ambițiilor locale

Cu trei luni înainte de expirarea termenului de depunere a cererilor de finanțare – 31 decembrie 2013, există doar două proiecte de acest tip ale administrațiilor locale. Ba, mai mult, fiecare depășește de câteva ori toată suma disponibilă.

Nașterea terminalelor de transport intermodal finanțate din bani europeni se anunță dificilă. Deoarece România se afla în contracurentul UE în privința acestui tip de transport, Comisia Europeană, împreună cu Ministerul Transporturilor, au decis să introducă o așa-zisă axă dedicată acestor transporturi în Programul Operațional Sectorial – Transporturi (POS-T) pentru perioada anilor 2007 – 2013.

O radiografie făcută de firma britanică Halcrow a arătat de ce are nevoie de ajutor România în domeniu. Un studiu a indicat diferențe majore îngrijorătoare, comparativ cu situația din UE. Spre deosebire de restul UE, ponderea mărfurilor mișcate intern multimodal  e mică.

O pondere de 80% din mărfurile plecate din portul Constanța ajung direct la destinatari, nu în terminale multimodale. Mărfurile sunt transportate pe calea ferată, în vagoane generale, nu în trenuri destinate utilizatorilor finali.

Marea majoritate a terminalelor existente sunt deținute de CFR Marfă, nu au iluminat sau sisteme de siguranță. Macaralele sunt învechite. Sistemele de gestiune a traficului lipsesc. Camioanele trebuie să întoarcă după operațiunile de descărcare-încărcare, blocând accesul celorlalte camioane.

Cele două proiecte cu șanse la banii UE

Centrul Intermodal Iași
Amplasare: Holboca, Iași
Suprafață: 40 ha
Investiție: 39,9 milioane €
Număr containere: 2.330
Capacitate: 100 auto, TIR/zi

Centrul intermodal Timișoara
Amplasare: Remetea, Timiș
Suprafață: 40 ha
Investiție: 50 milioane €
Număr containere: 4.000

Conform documentelor oficiale, în primele opt luni ale anului 2010 12 terminale CFR Marfă, din totalul de 26, deținute de aceasta, nu au înregistrat nici un trafic. În altele, precum Semenic Timișoara-Sud, traficul a fost insignifiant: 34 de UTI (Unități de Transport Intermodal). Există alte 18 terminale private, în afara celor deținute de CFR Marfă, dar 14 dintre acestea sunt grupate fie în portul Constanța, fie în porturile dunărene.

UE ne dă 13 milioane € pentru centre

Pentru remedierea situației, a fost introdusă în POS-T o nouă măsură, 3.1, „Promovarea transportului intermodal”. Suma alocată: 18 milioane €, din care 12,8 milioane € de la Fondul European de Dezvoltare Regională, restul fiind cofinanțare de la buget.

Analizele au identificat cinci locații unde e recomandată amplasarea noilor centre. Acestea sunt: București, Timișoara, Constanța, Giurgiu, la concurență cu Călărași, Brașov și Suceava. Pentru a putea accesa fondurile, consiliile județene urmau să se asocieze cu CFR SA.

Dosarele, conținând studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentații justificative etc., trebuie depuse la Ministerul Transporturilor – autoritatea de management a POS-T, până la finele anului.

Odată construite, operatorii terminalelor ar urma să asigure acces nediscriminatoriu tuturor operatorilor feroviari sau rutieri.

Solicitanții pot propune proiecte de centre intermodale oricât de gigantice, dar statul și UE vor da bani doar pentru realizarea unui centru ce permite un regim de înălțime de depozitare de cinci containere, pentru alimentările cu apă, canalizare, rețele electrice, sisteme de comunicații și securitate.

Se va mai finanța nerambursabil accesul feroviar pe maximum cinci kilometri și va fi susținută financiar achiziția terenurilor necesare în limita a 10% din valoarea proiectului.

Proiectele, disputate interjudețean

Odată începută perioada de depunere a proiectelor, a început și râca. Timișorenii, cei mai vocali, au acuzat Bucureștiul că ar ține prin sertare proiectele lor, fără să le dea curs. „Suntem în concurenţă cu alte judeţe, unele dintre cele mai puternice din ţară. Iaşiul a venit pe ultima sută de metri, iar de acolo vine şi ministrul Transporturilor (n.n.: fostul ministru Fenechiu). Trebuie să avem siguranţa că nu suntem marginalizaţi „, susținea Titu Bojin, președinte CJ Timiș.

Nici pedeliștii suceveni nu s-au lăsat mai prejos. „Cum știe toată lumea, USL a blocat investițiile în Suceava și a tăiat fondurile pentru proiecte. Realizarea Centrului Intermodal de la Dărmănești e prevăzută în Strategia de transport intermodal din România”, a acuzat și Gheorghe Flutur, lider liberal-democrat sucevean.

Singurul județ fără emoții: Iași. Potrivit surselor din CFR SA, până în prezent sunt doar două proiecte de centre intermodale în cărți: cel din Iași și cel din Timișoara.

Problema e însă că, nefiind vorba despre banii lor, ci despre cei ai UE și ai statului, inițiatorii s-au aruncat să pluseze la costuri. Timișul au luat în calcul un necesar de 50 de milioane de euro, în timp ce ieșenii, mai modești, au cerut „doar” 39,9 milioane de euro.

„Firma Jaspers (ce asistă Ministerul Transporturilor în implementarea POS-T, a cerut consiliilor județene să reevalueze valorile, împreună cu firme de audit a proiectelor”, ne-au declarat oficiali CFR SA, partenerul celor două administrații. Situația trebuie însă clarificată în următoarele trei luni, altfel România rămâne și fără cele două centre, după ce a ratat oportunitatea realizării a încă patru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

thirteen + one =