..." />

Argat sau om liber? O dilemă identitară pentru românii din Basarabia

Cu ani în urmă, l-am întrebat pe profesorul Florin Constantiniu de ce se spune că românii ar fi un popor de individualişti, de oameni ce-şi urmează propriul destin fără să le pese de cei din jur.

Nu e prea vinovată şi nedreaptă generalizarea? M-a privit atent peste ochelari, a tăcut o vreme, apoi a spus: individualismul românilor vine dintr-o istorie chinuită.

Evul Mediu i-a marcat definitiv. Ei nu erau oameni liberi, ci clăcaşi, argaţi, vecini, rumâni. Ca să scape de opresiune, noaptea, românul îşi lua nevasta, copiii şi puţina lui agoniseală şi fugea în altă parte, pe altă moşie, la alt stăpân. Mai târziu, am văzut această idee într-una dintre cărţile profesorului. Şi tot nu am fost de acord cu el.

Au mai fost şi moşneni, şi răzeşi, adică oameni liberi, puţini şi deci striviţi de aluviunile ce au preluat puterea. „Uite, vezi vârfurile dealurilor?“ – mă întreba acum vreo zece ani un cantor din Pojorâta, Suceava. Acolo stăteau românii pe la 1925, când am ieşit eu la horă. Nu era picior de român în Pojorâta. Numa străini…“.

Dacă vom înţelege corect afirmaţia lui Constantiniu, vom putea să  percepem mai uşor drama conaţionalilor noştri din Basarabia, care au traversat o experienţă infinit mai dureroasă. Nu e de mirare că traversează cea mai absurdă criză identitară de pe continent. Se chinuie de doi ani să-şi aleagă un preşedinte necomunist.

Calvarul nu s-a sfârşit. Cum Dumnezeu să treci prin Epoca Voronin, să fii martorul scenariului din aprilie 2009 – când au fost torturaţi şi ucişi tineri nevinovaţi şi să nu poţi spune clar, răspicat: „Gata, am terminat cu Rusia, cu frisoanele Siberiei! Ajunge! Viitorul nostru e alături de ceilalţi români!“?

Orice român „de dincoace“ are obligaţia să înţeleagă măcar această dilemă nenorocită: argat sau om liber? Bine, nu are curajul să aleagă un om ce spune adevărul frust, fără menajamente, ca Mihai Ghimpu: „Noi suntem români şi trebuie să fim alături de România cu orice preţ“.

Nu i-au preţuit suficient nici pe alţi moameni de certă valoare: Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Vitalia Pavlicenco şi mulţi alţii. Pe cine vrem? Pe Marian Lupu, un activist de tip nou? Pe Zinaida Grecianaia, pupila lui Voronin? Care să fie preşedintele ideal pentru Basarabia, Putin sau Băsescu?

Nu aş fi pus o asemenea întrebare deplasată, dacă ziarul „Komsomolskaia Pravda“ nu publica un pretins sondaj de opinie, din care aflăm că 52% din populaţia Basarabiei l-ar dori ca preşedinte pe… Vladimir Putin. Subliminal, să refacem imperiul. Sigur, de ochii lumii, „Adevărul Utecist“ de la Moscova mai adaugă nişte nume.

Nu se poate spune că Ivan e lipsit de umor. E însă cinic. Coloana a V-a a ruşilor de la Chişinău nu a desemnat măcar un nume de politician român în acest pretins sondaj de opinie. Ce concluzie am putea trage? Că basarabenii s-ar uita în continuare fascinaţi spre Moscova, fiindcă numai de-acolo le vine lumina.

Primesc paşaport românesc, îşi redobândesc cetăţenia română – ceea ce e dreptul lor firesc, recunoscut  de Traian Băsescu, dar ar vrea să fie conduşi de Putin. Deducem şi că „poporul moldovan“ nu vrea să fie condus nici de Filat, Lupu sau Ghimpu. Vrea să fie mânat spre fericire de Putin.

Analistul Viorel Ciubotaru a găsit explicaţia făcăturii: „Mai degrabă, oamenii sunt sensibili la propagandă, iar creatorii de imagine şi tehnologii politici îşi realizează obiectivele şi creează figuri care să se suprapună pe un obiectiv, pe o ţintă. Sigur că locuitorii Republicii Moldova vor ca şeful statului lor să urmărească un obiectiv şi să fie mână de fier, acest lucru este inerent pentru natura noastră umană. Cu toate acestea, mulţi au obosit de când nu au un preşedinte“.

Uriaşul analist a mai descoperit un personaj care să emane fericire între Nistru şi Prut – vulpoiul de la Patriarhia din Moscova: „Ar fi ideal ca preşedinte pentru ţara noastră un politician ca patriarhul Kirill: un înţelept, un om colocvial, diplomat“, continuă să pledeze Viorel Ciubotaru.

„Cât de frumos a vizitat el Moldova! S-a întâlnit discret cu fiecare conducător: unuia i-a dat, de la altul a luat (este vorba despre ordine şi medalii). Şi toţi au rămas mulţumiţi. Pe de altă parte, nu a strigat la nimeni, nu a criticat prea aspru pe nimeni. Şi totuşi, în jurul vizitei şi mai ales a personalităţii lui emana o energie atât de puternică!

Locuitorii din Republica Moldova l-au creditat întotdeauna pe Putin cu mai multă încredere decât, să spunem, pe Vladimir Voronin, chiar şi la apogeul popularităţii acestuia. Există un astfel de lucru, ca o misiune magică. Există noţiunea de magie a reprezentativităţii“.

M-am mirat când Vlad Filat i-a dus lui Vladimir Putin, la Sankt-Petersburg, un coniac din anul 1946, „anul naşterii patriarhului Kirill“. Nu mă aşteptam să semneze nici Acordul privind crearea pieţei de liber schimb în Comunitatea Statelor Independente. Acordul de liber schimb dintre ţările CSI a fost semnat la Sankt- Petersburg, pe 18 octombrie, în timpul reuniunii şefilor de guverne din aceste state.

Balticii au refuzat orice cântec de sirenă de la Kremlin şi… undeau ajuns acum? După înlăturarea lui Mircea Druc, politicienii de la Chişinău au rămas cu urechea spre Moscova, fie ei Snegur, Muravschi, Sangheli, Ciubuc, Lucinski sau Voronin. Toţi, ca o turmă inconştientă, au împins destinul românilor din Basarabia înapoi spre istoria sovietelor.

Iar Vlad Filat se bucură infantil că Putin i-a dat posibilitatea să semneze acordul de liber schimb în spaţiul exsovietic. Un asemenea gest politic nu putea să dea bine la gânditorii de la Bruxelles, care au luat-o ca pe un afront. Imediat, Putin a poruncit să se rediscute la nivel imperial exportul de vinuri basarabene spre Rusia. Şi s-a făcut!

De unde concluzia, dacă se mai îndoia cineva, că Moscova practică şantajul economic pentru atingerea obiectivelor politice ale imperiului. Eurasia gândită de Putin sub cizma Rusiei nu e pentru competiţie economică. Seamănă mai mult cu fostul Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), închisoarea economiilor naţionale pe timpul comuniștilor. Vrea Filat să perpetueze experienţa pentru românii din Republica Moldova?

Nu cred că s-a gândit… După ce partidul lui Filat a susţinut înlăturarea procurorului general Valeri Zubko, pentru atacurile-raider asupra băncilor, alături de Voronin, a venit rândul lui Marian Lupu să meargă tot cu tătucu’ Voronin, să-l aleagă pe comunistul Artur Reşetnikov, fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate din 2009, când tinerii de la Chişinău au fost maltrataţi de miliţia comunistă, vicepreşedinte al Parlamentului.

„Nu voi permite ca Procuratura să devină o măciucă în mâinile politicienilor. Nu-mi cereţi să dau nume de deputaţi sau de înalţi demnitari, pentru că nu am un asemenea drept, dar le voi da numele, dacă mi se cere, la şedinţa Comisiei juridice a Parlamentului“, le-a spus Zubko parlamentarilor de la Chişinău.

Inconsecvenţa politicienilor AIE ar putea genera un nou dezastru pentru românii din Basarabia. Republica Moldova ar pierde clauzele comerciale favorizante cu UE, dacă decide să adere la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan (UVRBK), a declarat Dirk Schuebel, şeful unei delegaţii UE la Chişinău.

„Dacă Republica Moldova încearcă să-şi aprofundeze regimul comercial cu UE, ea trebuie să decidă pe ce drum va merge, fiindcă UE şi UVRBK sunt incompatibile pentru noi“, a spus diplomatul. Normele, taxele şi tarifele UE sunt diferite, „iar comerţul va fi la un alt nivel de colaborare“, a explicat reprezentantul UE.

Anterior, Partidul Comunist anunţase că vrea ca republica să adere la uniune. „UE are mari probleme. Nimeni nu aşteaptă Moldova acolo. Tot ce spun autorităţile moldoveneşti actuale despre călătoria fără vize în UE sunt poveşti“, a declarat Voronin.

Conform statisticilor, CSI şi UE sunt principalii parteneri comerciali ai Moldovei, arată ITARTASS. Volumul livrărilor republicii spre ambele direcţii sunt aproximativ aceleaşi. Moldova importă din Europa cu 15% mai mult. Chişinăul va avea dificultăţi cu exportul spre Lumea Veche, din cauza neconcordanţei produselor sale cu cerinţele europene.

Ghennadi Onişcenko, şeful Protecţiei Consumatorului din Rusia, a cerut instituţiei să accelereze promovarea pe piaţa rusă a vinului moldovenesc. Şeful sanitarilor din Rusia a primit ordin de la Putin. În aceeaşi zi, la Bucureşti, reprezentantul Federaţiei Ruse la negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria a avut consultări cu unii reprezentanţii MAE din România, în ciuda protestelor Transnistriei.

Să nu ne facem iluzii că Rusia va fi de partea adevărului: ea va cere în continuare garanţii că Basarabia nu se va uni cu România. Potrivit „Nezavisimaia Gazeta“, experţii moldoveni au făcut legătura între cele două evenimente, pretinzând că tranzacţia se face la Bruxelles. „După informaţiile mele, întâlnirea Putin – Filat a avut loc cu acordul Bruxelles“, pretinde acelaşi Viorel Ciubotaru, directorul Institutului de Cercetări Europene de la Chişinău.

Vinul, care acum merge pe piaţa rusă fără oprelişti; gazul, care s-ar putea ieftini; rezolvarea problemei transnistrene – toate trebuie luate într-un singur pachet. Răspunsul la întrebarea „ce vrea Moscova să obţină în schimb din partea Chişinăului, pentru acceptarea vinului şi ieftinirea gazului“, trebuie căutat în relaţia Rusia – UE, susţine Ciubotaru.

El explică faptul că acolo au loc adevăratele tratative şi ce vrea să obţină Rusia pentru participarea la reglementarea conflictului transnistrean e la Bruxelles, nu la Chişinău“. „Rusia încearcă să repete modelul integrării europene în fostul spaţiu sovietic şi nu ascunde acest lucru“, a declarat pe 21 octombrie europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu pentru „Europa Liberă“.

Paşcu a spus că semnarea acordului de liber schimb dintre statele CSI a fost „un pas important în această direcţie“. Paşcu a menţionat că „acest document a fost doar parafat“, adică a fost semnat „pentru a stabili că părţile au acceptat conţinutul documentului“, adică nu a fost încă semnat ca acord şi nu a fost ratificat. Suntem deci martorii primului pas dintr-un proces. „Nu putem considera această problemă ca rezolvată definitiv“, a concluzionat Paşcu.

Europarlamentarul arată că Republica Moldova şi Ucraina au arătat, declarativ şi faptic, că vrea să meargă pe calea integrării în UE, dar cele două zone de liber schimb – a UE şi a Rusiei – nu pot merge împreună. O ţară nu poate face parte din ambele, fiindcă „sunt reguli ce nu permit să facem aşa ceva“.

Paşcu crede că „Ucraina încearcă să dea un semnal că, dacă nu i se oferă oportunitatea europeană, o are oricând pe cea rusă. A transmis ruşilor exact aceasta: fără alternativa Rusia, merge pe calea europeană. Acest joc la ambele capete la Bruxelles nu e admis“. Europarlamentarul crede că, „dacă Moldova încheie un asemenea acord cu Rusia, ţările ce nu sunt semnatare ale acordului cu UE vor putea intra pe uşa din spate a Uniunii prin intermediul Moldovei“, însă „acest lucru e inadmisibil.

Dacă se ştia că Ucraina joacă dublu, atitudinea Moldovei e de neînţeles, de neaşteptat. Va fi nevoie de explicaţii, e posibil ca ritmul negocierilor să fie încetinit. Totul va depinde de deciziile Comisiei şi Consiliului European“. Dacă europarlamentarii români vor tăcea, e posibilă abandonarea definitivă a românilor din Basarabia în braţele primitoarei Rusii. Nu e suficient să-ţi manifeşti indignarea doar faţă de ziarişti.

La Bruxelles, la Washington trebuie să explicăm mereu că românii din Basarabia nu trebuie confundaţi cu ucrainenii, beloruşii, nu trebuie luaţi la grămadă când e vorba de integrarea în UE. Chiar dacă mulţi strâmbă din nas, singurul care a spus-o deschis a fost Băsescu, imediat după ce a ajuns la Cotroceni.

Atunci nu putea fi bănuit de interese electorale, cum încearcă azi vuvuzelele. Atunci, sigur că e aberant să vezi jurnalişti ruşi ce pretind că majoritatea absolută a basarabenilor şi-ar dori un preşedinte ca Putin, care să-i ducă spre Siberia, ca pe bunicii lor.

Întrebare pentru cetăţenii Republicii Moldova: aţi dori ca Traian Băsescu să candideze la preşedinţie? Ştiu, legea cere să fi locuit 10 ani în Republica Molotov. Dar şi legile se schimbă, mai ales când sunt strâmbe. Iar Vlad Filat să candideze în România…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty + 4 =