Când vr..." />
siguranta rutiera

Are România nevoie de o strategie de siguranță rutieră?

Când vrem să dăm un răspuns simplu, putem spune că România trebuie să facă ceea ce UE a inițiat. Existând o strategie europeană, România trebuie să adopte strategia sa națională. E un răspuns incorect, față de numărul încă prea mare de victime ale accidentelor de circulație, față de participanții la trafic și, în final, față de toți cetățenii. România are nevoie de o strategie de siguranță rutieră pentru a proteja viața cetățenilor săi.

Siguranța rutieră în cifre

Precedenta campanie UE avea ca obiectiv reducerea numărului de decese din accidente rutiere cu 50% în perioada 2001 – 2010. Reducerea realizată a fost de 35%. Strategia pe 2011 – 2020 a preluat același obiectiv. UE a comunicat și un program detaliat de siguranță rutieră. România nu a avut o strategie pe termen lung, dar a preluat obiectivul european la integrare. În perioada 2001 – 2008, în România o fost a deceselor din accident cu 25%: suntem pe penultimul loc.

 

Din datele statistice pe 2008 și 2009 reiese că gradul de utilizare a centurilor de siguranță a scăzut de la 54% la 45%. Legătura cu accidentele mortale e cunoscută. Motocicliștii au început să realizeze consecințele neglijenței. Folosirea căștii de protecție a crescut și la pasageri de la 56% la 71%. La conducătorii de motociclete e de peste 90%. Deși viteza legală pe drumurile europene e mai mare, viteza medi a vehiculelor sub 3,5 tone e de 65 km/h: infrastructura e depășită de numărul de mașini. Acest e preambulul evenimentelor rutiere nedorite, cauzate de aglomerație.

 

O nouă strategie

Prin HG 437/1995, a fost înființat Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR). În structura sa e delegația Permanentă Interministerială de Siguranță Rutieră (DPISR), ce elaborează strategia și programele naționale de acțiuni. În CISR sunt reprezentate, sub coordonarea MTI, aproape toate ministerele cu atribuții și organismele autorităților locale.

Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității a realizat în 2010 un „Studiu privind aptitudinile în trafic ale conducătorilor auto”. Unii șoferi au o viziune eronată despre riscul în trafic, cu mare potențial de risc.

Obiective strategice

• Întărirea și coordonarea instituțională • Calitatea factorului uman • Formarea în domeniul siguranței rutiere • Îmbunătățirea evaluării psihologice a candidaților pentru examenul de șofer • Instruirea și examinarea • Impunerea legii • Siguranța infrastructurii • Transport și mobilitate • Siguranța vehiculelor • Cercetarea •

Factorul uman este esențial în siguranța rutieră. Sunt prevăzute campanii și activități diverse, pentru a conștientiza importanța conducerii în siguranță. Campaniile încep de la învățământul elementar și trebuie permanentizate – cursuri postșcolare sau postunivesitare. Un aspect aparte e cel al creșterii nivelului expertizei judiciare și a îmbunătățirii cercetării la fața locului.

Autoritățile au în vedere întărirea legii printr-o legislație rutieră severă, eficientă şi flexibilă. Se au în vedere • interzicerea detectoarelor de radar • dispozitive de bord pentru detectarea alcoolului • permise pentru mopede • intransigență la depășirea vitezei legale • mai multe programe de reabilitare pentru cei sancționați. Va fi extinsă supravegherea video şi îmbunătățit sistemul de urmărire a achitării amenzilor.

Infrastructura rutieră trebuie să fie mai sigură pentru şoferi şi pietoni. Se va pune accent pe sistemele inteligente de transport. Era esențial ca o parte a strategiei să vizeze direct transportul. Capitolul „Transport și Mobilitate” detaliază aspectele esențiale ce influențează siguranța circulației cu mijloacele de transport. În transportul de persoane, se va pune accent pe cursele regulate și se va descuraja transferul individual. Printre mijloacele prin care se va promova inițiativa sunt: creșterile de taxe în zone urbane; impozitarea diferențiată la deținerea mai multor automobile: taxe de congestie. Sprijinul din ultimii ani pentru propulsia nemotorizată, în special pentru bicicliști, va fi mărit, ceea ce ar putea schimba definitiv structura zonelor urbane de trafic rutier și pietonal.

Dezvoltarea localităților de-a lungul arterelor europene va fi descurajată. Vor fi promovate mijloace alternative de reducere a congestiilor, precum lucrul de la domiciliu și sistemele informatice de comunicare și autentificare. Traficul actual e o provocare la care constructorii de autovehicule trebuie să răspundă cu produse mai performante. Performanța următorilor ani va însemna din ce în ce mai mult siguranță. Dezvoltarea unor soluții eficiente nu e posibilă fără cercetare sprijinită și stimulată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 3 =