Ca ..." />

Amnistia CAS ne-ar putea scăpa de acciza mărită la benzină

Ca să acopere toate cheltuielile menţinându-se, în acelaşi timp, în ţinta de deficit bugetar, Guvernul dă din colţ în colţ şi se pregăteşte să introducă noi taxe. Dar dacă soluţia ar fi mai simplă? foto

În martie 2010, un inginer din Bucureşti, cititor al revistei „Capital“, făcea publică o iniţiativă legislativă menită a ajuta bugetul asigurărilor sociale, aflat de câţiva ani buni pe minus, dar şi românii care s-au trezit cu „găuri“ în vechimea în câmpul muncii. Potrivit proiectului elaborat de Septimiu Voina, persoanele cu sau fără carte de muncă şi care, din diferite motive, nu şi-au achitat contribuţiile de asigurări sociale o anumită perioadă după 1990 ar avea dreptul să plătească aceşti bani retroactiv. Sumele ar urma, evident, să fie actualizate luând în calcul rata inflaţiei, cotizaţiile s-ar putea achita pentru o perioadă de minim şase luni şi plata s-ar putea face şi în rate. 

„Ar fi o situaţie din care toată lumea ar avea de câştigat. Persoanele care, din diverse cauze (au lucrat la negru sau în străinătate, angajatorul nu a achitat contribuţiile etc.), au pauze în vechime ar putea să-şi rezolve problema şi să beneficieze, atunci când vine momentul, de o pensie decentă. De cealaltă parte, statul ar încasa acum nişte sume pe care le-ar da înapoi mai târziu şi în tranşe“, explică inginerul Voina.

Calculele sale arată că dacă numai 10% din cei 2,5 milioane de cetăţeni români care se estimează că ar avea goluri în perioada de plată a contribuţiilor ar achita CAS pentru un singur an la nivelul salariului minim brut actual s-ar strânge cam 800 de milioane de lei (sau aproape 180 de milioane de euro). Adică exact cât estima Ministerul Finanţelor că ar fi încasat dacă ar fi introdus acciza de şapte eurocenţi pe litrul de benzină începând de la 1 ianuarie. Şi cam jumătate din suma estimată a se încasa din introducerea aceleiaşi accize pentru motorină.

Desigur că nu este exclusă situaţia în care, dacă sistemul de plată ar fi suficient de prietenos, numărul contribuabililor să fie mai mare, perioadele pentru care ei să dorească să-şi regleze situaţia să fie mai îndelungate şi, de ce nu, nivelul salarial la care să vrea să contribuie să fie mai mare decât cel minim. Caz în care, desigur, sumele încasate de stat ar fi semnificativ mai mari.

Încercare (semi)ratată

În urmă cu mai bine de trei ani, guvernul Boc a fost receptiv la proiectul cititorului nostru. Pe 28 octombrie 2010, a emis ordonanţa de urgenţă nr. 94 prin care a pus în practică ideea. Din păcate, doar parţial: amnistia CAS era valabilă numai pentru cei cinci ani anteriori (deci nu pentru întreaga perioadă 1990-2010) şi plata contribuţiilor restante se putea face doar până la 31 decembrie 2010. Termenul de valabilitate extrem de scurt, perioada de retroactivitate limitată şi, mai ales, faptul că actului normativ nu i s-a făcut aproape de loc publicitate au dus, după cum era de aşteptat, la rezultate nu tocmai spectaculoase. Potrivit datelor oficiale, numai circa 2.600 de persoane au profitat de oferta de la finele lui 2010 şi şi-au plătit CAS-ul retroactiv. Statul a încasat de pe urma lor doar câteva milioane de euro.

Deşi unii au catalogat-o ca eşec, ordonanţa din 2010 a demonstrat că ideea nu este tocmai absurdă şi că există persoane – care încă nu au ieşit la pensie, aceasta fiind una din condiţiile de eligibilitate prevăzute de actul normativ- care ar dori să-şi reglementeze situaţia stagiului incomplet de cotizare.

În atenţia aleşilor

O iniţiativă legislativă similară a trezit şi interesul aleşilor actuali. „Un astfel de proiect este în discuţie la Parlament“, dezvăluie preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, social-democratul Florin Iordache. El afirmă că, până în prezent, se pare că există un consens între putere şi opoziţie pe această temă, iar la începutul lui februarie ar urma să aibă loc o întâlnire între membrii comisiei de specialitate şi reprezentanţii Ministerului Muncii. „Le-am cerut celor de la Minister să ne ofere date privind posibilitatea de a pune în aplicare iniţiativa şi să ne explice de ce nu a funcţionat, în opinia lor, iniţiativa din 2010. Poate a fost termenul prea scurt de aplicare, poate a fost lipsa de publicitate, trebuie să vedem… În funcţie de datele primite se va lua o decizie“, a declarat Iordache.

Şi fostul ministru al finanţelor din cabinetul Boc, Gheorghe Ialomiţianu, s-a arătat interesat de o reluare a „amnistiei“ CAS, de care, crede el, ar purtea beneficia mai ales milioanele de români plecaţi la muncă în străinătate. „Nu ştim sub ce formă lucrează ei acolo, dar sunt cu siguranţă destui care, cel puţin pentru o vreme, au muncit la negru. În plus, o bună parte din ei se vor întoarce în România mai devreme sau mai târziu, mai ales că nici situaţia economică din statele vestice nu mai e chiar aşa de bună. Şi desigur că şi-ar dori ca pe viitor să aibă acces la o pensie decentă“, crede el.

Ialomiţianu mai spune că sistemul de pensii are un deficit de circa trei miliarde de euro anual, ceea ce obligă Executivul să-l subvenţioneze de la bugetul de stat. „Aşa că o astfel de iniţiativă de creştere a bazei de contribuabili ar putea reprezenta o gură de oxigen, atât pentru buget, cât şi pentru economie, care nu ar mai sufocată cu impozite şi taxe“, consideră fostul ministru.

800 mil. lei. Atât ar putea încasa bugetul prin încasarea contribuţiilor sociale restante pentru un singur an de la numai 10% din cei cu vechime incompletă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 5 =