Plenul Pa..." />

Adriana Ţicău, europarlamentar: România pe harta TEN-T

Plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, a dezbătut pachetul legislativ ce cuprinde regulamentul privind orientările UE pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) si regulamentul de instituire a mecanismului Conectarea Europei (CEF).

Prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, se vor investi in perioada anilor 2014-2020 29 de miliarde de euro,  din care 23 de miliarde de euro sunt alocați pentru modernizarea infrastructurii de transport, cinci pentru modernizarea infrastructurii energetice si un miliard in vederea sprijinirii investițiilor in rețelele de banda larga rapide si ultrarapide si in serviciile digitale paneuropene.

Mecanismul Conectarea Europei va fi gestionat centralizat, iar pentru sectorul Transporturilor 10 miliarde de euro vor fi rezervate în cadrul Fondului de coeziune, pentru statele membre de coeziune, printre care si Romania.

Adriana Țicău, vicepreședintele Comisiei de Transport si Turism din Parlamentul European, a subliniat: „Competitivitatea Uniunii depinde de  asigurarea unei  rețele integrate a infrastructurii europene de transport. Discrepanțele dintre părțile estice și cele vestice ale Uniunii, la nivelul infrastructurii de transport, pot fi reduse prin implementarea proiectelor identificate, in cadrul regulamentelor privind rețeaua TEN-T si Mecanismul de conectare a Europei”.

Cele doua regulamente includ o serie de amendamente propuse de  europarlamentarul Adriana Țicău, care vizează includerea in Coridorul X (Strasbourg –Dunăre) si in Anexele aferente harților infrastructurii de transport pan-european a mai multor proiecte, care vor contribui la asigurarea unor conexiuni a infrastructurii de transport din Romania.

Adriana Ţicău, europarlamentar: „Ambele regulamente prevăd anexe si harți in care Romania este prezentă. Consider însă că regiuni importante ale României nu sunt incluse in rețeaua centrală. Salut faptul că au fost adoptate amendamentele prin care s-a reușit:  includerea rutei Sebeș – Alba-Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Dej – Suceava – Pașcani – Iași la rețeaua feroviara centrala de marfa si pasageri;  realizarea de studii si lucrări pentru rețeaua feroviară de mare viteză pe ruta Budapesta –  București – Constanța, includerea portului Galați in rețeaua centrală TEN-T si dezvoltarea de platforme multimodale pentru porturile Giurgiu si Galați, includerea in rețeaua rutiera centrală aconexiunii  Ungheni – Iași -Targu-Mureș – Turda – Sebeș si a secțiunii Calafat – Craiova – București si includerea  secțiunii Constanta – Tulcea – Galați – Brăila in rețeaua rutiera globala. Totodată, au fost adoptate amendamente prin intermediul cărora susțin dezvoltarea transportului pe căile navigabile, in special pe Dunăre. Astfel, susțin investițiile aferente dezvoltării transportului naval, in special pentru  lucrări și studii la o serie de tronsoane și eliminarea  blocajelor existente, modernizarea porturilor pe apele navigabile interioare, asigurarea de  conexiuni cu hinterlandul pentru Canalul Main– Dunăre (Kelheim -Constanța/Midia/Sulina).”

Cele doua regulamente vor fi supuse votului plenului Parlamentului European, marți, 20 noiembrie. Suplimentar fata de amendamentele deja aprobate, Adriana Țicău a inițiat si depus, pentru textele ce vor fi votate in plen, alături de alți 78 de eurodeputati, noi amendamente, prin care solicita modernizarea rutiera si feroviara a secțiunii Buzău – Brăila –   Galați.

Ţicău a spus: „Solicit plenului sa sustina amendamentele 200 si 199 la regulamentul TEN-T si amendamentele de la 136 la 139 la regulamentul privind Mecanismul de conectare a Europei  prin care am cerut includerea secțiunii Buzău – Brăila – Galați in rețeaua centrala rutiera si feroviară, adăugarea  rutei “Via Carpathia” la lista coridoarelor de transport precum si includerea secțiunii Galați – Giurgiulești, inclusiv cu centura ocolitoare a municipiului Galați, in rețeaua rutiera centrala.”

Zona  Galați – Brăila – Macin reprezintă  a doua mare aglomerare urbană după București și o zonă industrială importantă a României. De asemenea, Galați reprezintă și un punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova și Ucraina. Modernizarea rețelei rutiere si feroviare este importanta, în vederea asigurării unei legături multimodale cu portul Galați, important port la Dunărea maritima si port al rețelei centrale TEN-T.

Drumul Via Carpathia, cu toate conexiunile aferente, trece prin şase tari, iar din totalul de 26 de orașe 12 sunt din Romania (Calafat, Lugoj, Timișoara, Arad, Oradea, Lugoj, Sibiu, Pitești, București, Constanța, Suceava).

Referitor la  suma de 10 miliarde de EUR transferată din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuită exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, Agenția executiva TEN-T va  lansa cereri specifice pentru proiecte de implementare a rețelei centrale sau pentru proiectele si prioritățile orizontale, exclusiv in statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.

In ceea ce privește condițiile de anulare, reducere, suspendare și încetare a grantului, Comisia anulează, cu exceptia cazurilor justificate corespunzător, asistenta financiară acordată pentru studii care nu au început in termen de un an de la data de incepere, prevăzută in conditiile care guvernează acordarea asistentei sau, pentru toate celelalte actiuni eligibile pentru a primi asistentă financiară, in termen de doi ani de la această dată.

Prin Mecanismul de Conectare a Europei se vor finanța proiectele din rețeaua centrală, urmând ca proiectele din rețeaua globală sa fie finanțate din Fonduri Structurale sau fonduri naționale. Cu toate acestea, acțiunile de implementare a rețelei globale sunt eligibile pentru asistentă financiară prin mecanismul de conectare a Europei pană la un plafon de 5 % din pachetul financiar alocat sectorului Transporturilor, atunci când respectivele acțiuni contribuie la eliminarea conexiunilor lipsă, la facilitarea fluxurilor de trafic transfontalier sau la eliminarea blocajelor si, de asemenea, la dezvoltarea rețelei centrale sau la interconectarea coridoarelor retelei centrale, sau atunci când aceste actiuni contribuie la implementarea ERTMS pe rutele principale ale coridoarelor de transport feroviar de marfă.

Cuantumul asistenței financiare pentru Transporturi

In sectorul Transporturilor, cuantumul asistentei financiare din partea Uniunii nu depăseste urmatoarele procente:

– 50% din costurile eligibile, in ce priveste granturile pentru studii;

– 20% din costurile eligibile, in ce priveste granturile pentru lucrări pentru retelele de căi ferate si rutiere (rata finantării poate fi majorată pană la maxim 30 % pentru actiunile care au ca obiect eliminarea blocajelor si pană la maxim 40 % pentru actiunile care vizează tronsoanele transfrontaliere si actiunile care urmăresc sporirea gradului de interoperabilitate feroviară);

– 20% din costurile eligibile, pentru căile navigabile interioare (rata finantării poate fi majorată pană la maxim 40 % pentru actiunile care au ca obiect eliminarea blocajelor si pentru actiuni care vizează tronsoanele transfrontaliere);

– 20% din costurile eligibile, pentru transportul terestru, conexiuni cu platformele logistice multimodale si dezvoltarea acestora, inclusiv conexiunile cu porturi interioare si maritime si cu aeroporturi, precum si pentru dezvoltarea porturilor.

2 comments

  1. sony

    revista miscarea una din cele mai bune retele de stiri de la noi, pe acest segment

  2. admin

    |Author

    Va multumim pentru apreciere. Ne straduim sa facem o treaba cat mai buna, pentru ca ne dorim ca vizitatorii nostri sa fie cat mai bine informati. Va asteptam in continuare pe website-ul nostru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 1 =