Începând di..." />

Adaptarea transportatorilor: la criză sau la profit?

Începând din anul 2008, pentru afacerile din Transporturi, adaptarea este cuvântul de ordine. Dar prin aceasta s-a înţeles, de regulă, adaptarea la criză, la inflaţie, la „înmulţirea necontrolată” a taxelor şi a impozitelor, la variaţiile sezoniere ale legislaţiei din domeniu.

Cealaltă situaţie, adaptarea la profit, a devenit o stare rară şi puţinele exemple de succes au fost întâmpinate de majoritate cu scepticism.

Cu toate acestea, în 2013, adaptarea rămâne o deprindere necesară în lumea transportatorilor, dar nu şi suficientă. Evoluţia comerţului contemporan presupune o permanentă readaptare, deci o mentalitate deschisă, mobilă, chiar jovială. E clar că nu e de glumit cu afacerile, dar în situaţii limită spiritul ludic te poate scoate la liman.

ADAPTAREA CA FALIMENT
Pe fondul crizei selective a lichidităţilor (sau a celei „de încredere”, ca să folosim o expresie la modă) pe bursele de transport şi în afacerile particulare s-a resimţit, în aceşti 5 ani, o diminuare a comenzilor. Desigur, diminuarea a fost regională, generată de scăderea cererii din motive, în primul rând, financiare.

UE a fost lovită de un val de recesiune, iar în România, prin 2009, se făceau „predicţii” conform cărora 50% din firmele de profil vor intra în faliment.

Cu siguranţă pentru unii adaptarea a însemnat abandonul. Argumentele au fost: lipsa comenzilor, costurile crescute, întârzierea (ne)recuperării unor plăţi importante de la stat sau de la parteneri. Consecinţele: şomaj crescut, concurenţa pe piaţă diminuată, mesaje clare pentru mediul de afaceri. Aşa a devenit insolvenţa „un colac de salvare”.

ADAPTAREA CA INSOLVENŢĂ
„Circa 96% din companiile care ajung în insolvenţă nu mai reuşesc să-şi revină”, spunea un judecător din Timiş. Datele actuale arată că anul 2010 a însemnat un boom al insolvenţei şi al falimentului în comparaţie cu 2008, iar 2012 l-a depăşit. Insolvenţa a fost gândită ca o şansă, ca o adaptare la condiţia de datornic, cu speranţa depăşirii acesteia, dar în plan economic se dovedeşte păguboasă.

„Judeţele care au înregistrat creşteri semnificative ale insolvenţelor în 2012 faţă de perioada similară din 2011 sunt: Vaslui, 120% (233 faţă de 106), Constanţa 80% (845 faţă de 465), Bistriţa-Năsăud 62% (459 faţă de 283)”, scria Gheorghe Ilas, în 2.02.2013, în ediţia online a ziarului Opinia Timişoarei. Din nefericire, „trendul” descris de el se perpetuează şi în 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twelve − five =