ACTA PRINTRE RANDURI. POSIBILE CONSECINȚE PENTRU TRANSPORTATORI (II)

Despre ACTA se va vorbi încă multă vreme…

Dar înainte de a pătrunde efectiv în textul acestui tratat, spre a evidenția potențiale probleme pentru transportatori, să vedem ce s-a mai întâmplat de la ultima noastră relatare. La nivel național, focalizarea pe aspectul online a rămas dominantă, prin școlile din România umblând deja specialiști care le explică tinerilor cât de folositoare sunt „cinstea și respectul muncii pe Internet“.

Dezbaterile publice, precum cea organizată de senatorul Marius Nicoară la Cluj sau de Internet Society România la București, au pus în discuție probleme concrete privind viața privată în mediul digital. Pe de altă parte, organele statului au început o campanie mediatică de confiscare a pieselor auto contrafăcute, aplicând amenzi usturătoare și dând semnale că ACTA are de-a face și cu lumea reală.

La nivel internațional, lucrurile au devenit și mai serioase. Țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) au lăsat sfioșenia deoparte și s-au renunit la New Delhi pe 28 martie, pentru a pune bazele unei bănci, cu scopul declarat de „a reduce dominația Băncii Mondiale și a FMI“ (John Mashaka).

În acest război global pe bani și din pricina banilor, țările mici vor fi primele victime. Iată de ce socotim că a venit vremea să ridicăm instituțiilor statului român următoarele chestiuni punctuale:

a) Dacă aplicarea ACTA va bulversa legislația românească și schimbul de mărfuri (vezi Art. 2, par. 1 și Art. 6, par. 1, care deschid teoretic astfel de posibilități);

b) Dacă expresiile folosite în document sunt sau pot fi interpretate împotriva obiectivității (vezi Art. 9, par. 1, r. 3, de ex., sintagma: „știind sau având motive rezonabile pentru a ști“);

c) Dacă există o garanție puternică a corectitudinii colectării informațiilor (vezi Art. 11, introducere);

d) Dacă măsurile autorităților la frontieră nu vor depăși măsura ( vezi Art. 12, par. 1 și Art. 16, par. 1 a);

e) Dacă cel învinuit pe nedrept poate fi despăgubit (vezi Art. 18);

f) Dacă „circumstanțele excepționale“ se vor putea defini cu precizie (vezi Art. 20, par. 1, r. 4 si par. 2);

g) Dacă „protecția vieții private“ nu va avea de suferit (vezi Art. 22, a, b, c);

h) Dacă se va putea face distincția clară între trafic intenționat de produse „contrafăcute intenționat“ (vezi  Art. 23, par. 1) și trafic în necunoștință de cauză;

i) Dacă sancțiunile nu vor fi arbitrare și aberante (vezi Art. 24);

j) Dacă evaluarea naturii mărfurilor în vamă se va face profesionist sau „după ureche“ (vezi Art. 25, par. 1, r. 4);

k) Dacă baza de date a „rău-făcătorilor ACTA“ (vezi Art. 28) va fi gestionată în mod obiectiv în toate țările (vezi Art. 29, b);

l) Dacă transparența decizională se va asigura și aplica în timp util (vezi Art. 30);

m) Dacă „sensibilizarea publicului“ nu va însemna manipularea lui (vezi accentul pus in mod exclusiv pe un singur articol din tratat).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 + four =