ACTA, în traducere Acordul..." />

ACTA pe înţelesul transportatorilor

avocat Cătălin Georgescu

„Beatus, qui prodest, quibus potest”
„Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat”

Ce este ACTA şi care sunt implicaţiile sale?

Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA), în traducere Acordul comercial de combatere a contrafacerii, este un tratat în domeniul proprietăţii intelectuale şi industriale, pe care Uniunea Europeană doreşte să îl adopte. În prezent, ACTA se află în dezbatere la Parlamentul European. sursa: Trocmaer

În consecinţă, dacă ACTA va fi adoptat, va impune obligaţii multiple de transpunere în legislaţia internă pentru statele care au ratificat această convenţie internaţională (şi care trebuie să dispună orice măsuri de reglementare în domenii care interferează sau au o strânsă legătură cu activitatea transportului intern şi internaţional), iar pe de altă parte creează noi pârghii, mecanisme şi posibilităţi de intervenţie anticontrafacere, care vor fi analizate în continuare. Scopul prezentului articol e analiza ACTA, excluzând Secțiunea a 5-a (Aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în mediul digital). Textul cu aldine marchează reproduceri din ACTA.

Este ACTA necesar?

Politica şi măsurile anticontrafacere sunt o preocupare legitimă la nivelul Uniunii Europene, existând numeroase studii care au arătat amploarea fenomenului contrafacerii mărfurilor sau pirateriei (în mediul digital). Se impune o primă observaţie: domeniul digital (online) are particularităţi şi o situaţie proprie, fiind de notorietate (şi fără a necesita orice demonstraţie) că amploarea fenomenului şi posibilităţile de control şi intervenţie în mediul digital ar fi impus în mod normal abordări sectoriale diferite. Contrafacerea mărfurilor, care au impact asupra activităţii transportatorilor, este esenţial diferită (cauze, modalităţi de săvârşire, actori implicaţi, posibilităţi de intervenţie).

Ori se constată că în cazul ACTA, ca o politică globală, nediferenţiată, acelaşi tratament ce poate fi considerat dur se aplică transportatorilor şi furnizorilor de medicamente sau servicii online prin cablu, de exemplu. ACTA consideră că există o „proliferare” fenomenului contrafacerii, ori în domeniul transporturilor de mărfuri situaţia (cel puţin la nivelul Uniunii Europene) nu este aceasta.

Ce ar însemna o politică sau o strategie anticontrafacere?

Deşi contrafacerea e un fenomen complex, o asemenea strategie ar fi implicat în primul rând: identificarea cauzelor, domeniilor şi amplorii fenomenului de contrafacere; analiza legislaţiei anticontrafacere, pentru a se evidenţia dacă aceasta este suficientă, practică şi oferă garanţii şi remedii eficiente şi cum poate fi îmbunătăţită; îmbunătăţirea cadrului de cooperare instituţională internaţional; identificarea unor soluţii, fundamentarea lor şi supunerea lor dezbaterii publice.

Constatăm că în cazul ACTA lucrurile nu au decurs cum ar fi fost firesc, fiind evident un derapaj antidemocratic chiar. În domeniul Transporturilor, de exemplu, nu există sau nu a fost prea vizibil şi supus dezbaterii publice un studiu de impact referitor la contrafacere, remedii şi soluţii.

În cazul ACTA, s-a dovedit că această încercare de intervenţie legislativă globală este: rezultatul participării unor actori de vârf, cu slabă (sau inexistentă) consultare şi dezbatere publică; efectele sale sunt măsuri ferme, de forţă, nepopulare, sensibile, unele chiar nedorite şi imprevizibile. Spus altfel, ACTA face deservicii globalizării, respingerea sa de către opinia publică, care a sesizat qui prodest ACTA fiind o dovadă elocventă. Şi, nu în ultimul rând, ACTA poate face victime.

Cum s-a născut  ACTA sau despre deficitul de legitimitate

Deşi sunt proclamate în preambulul ca principii de justă reglementare, cum ar fi necesitatea asigurării unui echilibru între drepturile titularilor de drepturi şi ale celorlalţi actori, precum şi faptul că măsurile anticontrafacere să nu devină ele însele un obstacol în calea comerţului liber, constatăm că reglementarea este excesivă. ACTA a avut un traseu foarte rapid faţă de alte tratate, fiind negociat adesea la vârf (Grupul G8), unele documente nefiind publice.

Unele state au cerut chiar o consultare publică extinsă referitoare la ACTA şi impactul său, însă se constată că voci oficiale cer adoptarea ACTA „întrucât amânarea sau respingerea sa ar aduce subminarea comerţului şi nu ar aduce o creştere economică”.

Fără a minimaliza problema contrafacerii, credem că trebuie respectată proporţionalitatea şi problema pusă într-o lumină anume şi folosind date reale, existând multe alte urgenţe şi priorităţi, cel puţin pentru domeniul Transporturilor.

Există legislaţie şi sisteme de protecţie a proprietăţii industriale şi intelectuale, mecanisme de intervenţie anticontrafacere, preocupări şi politici publice care funcţionează eficient. ACTA doreşte să reglementeze măsuri sensibile în afara cadrului instituţional şi legislativ consacrat (Acordul TRIPS etc.).

Am putea spune că, în goana către globalizare, carul ACTA este condus cu o grabă nejustificată, dorindu-se „intervenţii eficiente” (a se citi punitive, represive, restrictive, nediferenţiate) peste ceea este normal, uzual, acceptat sau reglementat în cadrul internaţional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 + four =